La exercițiul militar "Sea Breeze", efectuat sub conducerea SUA și a Ucrainei, participă mii de soldați și zeci de nave și avioane de luptă din 32 de țări, între care şi România. Manevrele ar urma să dureze două săptămâni, după cum a anunțat în prealabil armata americană. Potrivit marinei SUA, exercițiul militar din acest an din Marea Neagră, eveniment care are loc anual deja din 1997, este cel mai amplu de până acum. Moscova îl consideră o provocare pentru că are loc prea aproape de teritoriul său și a cerut Washingtonului să renunțe la manevre.

La puțin timp după acest apel, adresat SUA, a avut loc miercurea trecută un incident în apele Mării Negre, în apropiere de Peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat forțat de Rusia. Potrivit Rusiei, paza de coastă rusă a obligat distrugătorul britanic "HMS Defender" să părăsească apele teritoriale rusești, folosind în acest scop focuri și bombe de avertisment. Presa britanică a confirmat parțial aceste informații, dar a subliniat că nava de război britanică și-a menținut cursul.

Variante diferite despre incidentul din Marea Neagră

Guvernul de la Londra, pe de altă parte, a vorbit despre un exercițiu militar rusesc, care nu ar fi avut nimic de-a face cu nava "Defender". Moscova consideră că distrugătorul britanic a pătruns trei kilometri în teritoriul rusesc, în timp ce britanicii argumentează că ar fi fost vorba doar de o "tranzitare nepericuloasă" a apelor ucrainene.

Anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, este considerată ilegală de comunitatea internațională. Moscova va urmări acum cu atenție cum se antrenează împreună în Marea Neagră, în cadrul operațiunii "Sea Breeze", 5000 de soldați, 32 de nave și 40 de avioane. Deja sâmbătă, marina rusă a supravegheat sosirea în Marea Neagră a distrugătorului american "USS Ross", după cum a relatat agenția rusă Interfax, citând surse din Ministerul Apărării de la Moscova.

Marina americană a precizat la finalul exercițiilor similare de anul trecut că Marea Neagră ar fi o rută maritimă esențială, de importanță majoră, atât pentru comerț, cât și pentru securitate în întreaga Europă. La manevre iau parte prin urmare și statele NATO din vecinătatea Mării Negre. Ar fi în interesul întregii lumi "să se mențină o regiune a Mării Negre stabile și prospere iar actorii agresivi care încearcă să destabilizeze situația în propriul interes să fie intimidați".

Participarea României la "Sea Breeze"

România participă la exercițiu cu două nave, un elicopter și 300 de marinari militari.

Potrivit unui comunicat al Forțelor Navale Române, corveta "Contraamiral Horia Macellariu" (265) a plecat sâmbătă din portul militar Mangalia și a luat cap-compas portul Odessa din Ucraina, unde a acostat duminică, 27 iunie, alături de alte nave militare străine care participă la "Sea Breeze 21".

Cea de-a doua navă militară care va reprezenta Forțele Navale Române la exercițiul din Ucraina este fregata "Regina Maria" (222), cu un elicopter IAR 330 "Puma Naval" ambarcat la bord. Fregata va pleca miercuri, 30 iunie, din portul militar Constanța, va executa o serie de exerciții în comun cu fregata neerlandeză HNLMS "Evertsen", după care se va integra în gruparea navală permanentă a Alianței Nord-Atlantice SNMG-2, care operează în Marea Neagră, și va participa la Exercițiul "Sea Breeze 21" din Ucraina.

Pe timpul desfășurării exercițiului, doi elevi militari ai Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale "Amiral Ion Murgescu" vor fi ambarcați, în perioada 29 iunie - 7 iulie, la bordul unui distrugător al Forțelor Navale ale SUA în Europa care participă la "Sea Breeze 21", unde vor efectua un stagiu de pregătire practică, coordonat de marinarii americani.

Moscova: Manevrele sunt o provocare

Rusia s-a adresat deja SUA cu cuvinte clare în ceea ce privește manevrele: "Amploarea acestor exerciții militare și caracterul lor ofensiv nu corespund deloc nevoilor reale de securitate din regiunea Mării Negre". Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat acest exercițiu drept o provocare, care ar avea ca scop aducerea de arme și tehnică de luptă în Ucraina.

Tonul între Rusia și Occident s-a ascuțit din nou în ultimele luni. În aprilie, mișcări ale trupelor ruse și ucrainene în zona ținutului de conflict din estul Ucrainei au stârnit din nou îngrijorări privind o posibilă escaladare a tensiunilor dintre cele două țări. De șapte ani, părți din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk, de lângă frontiera cu Rusia, sunt controlate de rebeli separatiști pro-ruși. Potrivit estimărilor ONU, de la începutul conflictului, în 2014, peste 13.000 de persoane au fost fost ucise. Un plan de pace adoptat în 2015 sub mediere franco-germană rămâne în continuare neaplicat.

os/das (dpa, afp, digi24)