Nivelul scăzut al Dunării obligă autoritățile din România să oprească și al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Operațiunea urmează să aibă loc joi dimineață, începând cu ora 7. Este o procedură graduală, pentru a elimina ”pe cât posibil stresul la echipamentele centrale și în sistemul energetic național”, a explicat, într-un interviu pentru radioul public România Actualități, Romeo Urjan, directorul centralei nucleare. Potrivit responsabilului, odată cu încetarea activității celui de-al doilea reactor se vor pierde din sistem 700 de megawați, moment în care ”se vor pune în funcție rezervele care există în sistemul energetic național, alți producători de energie electrică, eventual import din țările vecine”. Volumul maxim al importurilor pe care le-ar putea România atrage este de 4000 de megawați.

Într-o intervenție la Digi24, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a menționat „Bulgaria, Grecia, poate chiar Ucraina” ca principale surse de import. În opinia fostului demnitar, populația nu va fi supusă la restricții dar, în schimb, ”importurile și eventualele probleme de producție ar putea pune presiune pe prețuri”, amplificate de ”reacții exagerate și apariția panicii”.

Debit minim record al Dunării

În această dimineață (miercuri, 12 august 2026), debitul Dunării la intrarea în țară atinsese un minim istoric, de 1350 de metri cubi pe secundă. Perspectiva pentru restul săptămânii nu este deloc încurajatoare: nu se așteaptă precipitații niciunde de-a lungul fluviului. La Cernavodă, cota Dunării era de minus 230 de centimetri. Spre comparație, în august 2018, într-un alt episod sever de secetă, cota coborâse la minus 58 de centimetri. 

Cele două unități au fost proiectate să utilizeze apa Dunării pentru răcirea instalațiilor. Nivelul scăzut împiedică această operațiune iar intervențiile din ultimele zile de dragare sau modificare a cursului nu au rezolvat riscurile posibile, doar au amânat momentul întreruperii activității la al doilea reactor.

Probleme similare provoacă nivelul scăzut al Dunării și în țările vecine României. În Ungaria, centrala nucleară de la Paks și-a redus drastic producția, iar premierul Péter Magyar și-a convocat pentru astăzi guvernul chiar la centrală, pentru a decide măsuri pe termen lung pe care precedenta administrație le-a amânat.

În Bulgaria, cele două reactoare de la Kozlodui funcționează încă normal, în timp ce sunt curățate canalele și instalațiile prin care este asigurată apa necesară răcirii. Marja este însă redusă: o nouă scădere cu circa 30 de centimetri a Dunării ar putea obliga Sofia să oprească producția. Deocamdată, Bulgaria profită de deficitul regional și exportă cantități record de electricitate.

Soluții de moment

Oprirea completă a centralei de la Cernavodă găsește sistemul energetic românesc într-un moment vulnerabil. Seceta care a redus debitul Dunării afectează în același timp sistemul  hidroenergetic: la Porțile de Fier, cea mai mare hidrocentrală de pe fluviu, producția a coborât la aproximativ jumătate din media ultimilor cinci ani. 

În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă asigură circa o cincime din producția de electricitate a României. Sistemul pierde astfel simultan o parte importantă din două dintre principalele sale surse interne de energie. 

România dispune pe hârtie de o capacitate de producție mult mai mare decât consumul curent. O parte importantă nu poate fi disponibilă permanent: producția solară și eoliană depinde de condițiile meteorologice. Capacitățile pe gaze care ar putea reduce această vulnerabilitate nu sunt încă disponibile: noua centrală de 1700 MW de la Mintia se află în faza probelor, iar finalizarea centralei de 430 MW de la Iernut este prevăzută abia pentru sfârșitul anului. Producția pe cărbune poate compensa doar o parte a deficitului: autoritățile încearcă să mobilizeze la maximum grupurile disponibile de la Rovinari și Turceni.