Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a sosit joi în capitala Ucrainei într-o vizită neanunțată, prima pe care o face de la invazia rusă de acum aproape 14 luni. În centrul Kievului, Stoltenberg i-a omagiat pe soldații ucraineni căzuți în luptele cu agresorii ruși.

Politicianul norvegian a fost un susținător neobosit al Ucrainei de la începutul războiului. La un summit recent desfășurat la Varșovia al Formatului București 9, ce reunește statele est-europene membre ale Alianței Nord-Atlantice, Stoltenberg a afirmat că Moscovei trebuie să-i fie arătate limitele. Trebuie „rupt circuitul agresiunii ruse” și trebuie să existe garanții „că istoria nu se va mai repeta”.

Secretarul general l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul NATO din Lituania. „Acum, când majoritatea oamenilor din statele NATO și majoritatea ucrainenilor susțin intrarea țării noastre în Alianță, e vremea să luăm decizia corespunzătoare”, a transmis Zelenski în conferința de presă comună. Subiectul, a asigurat Stoltenberg, va fi pe ordinea de zi la Vilnius, în iulie: „Viitorul Ucrainei este în familia euro-atlantică, viitorul Ucrainei este în NATO, toți aliații sunt de acord în acest sens”.

Dorința Ucrainei de a adera la NATO a fost văzută ca unul dintre principalele motive pentru care Rusia și-a atacat vecinul. Prima tentativă de a obține invitația de a deveni parte a pactului strategic occidental a fost în anul 2008, la summitul aliat de la București. Atunci, mai multe țări vest-europene, mai ales Germania, au considerat inoportun un astfel de demers, apreciind că ar fi o provocare la adresa Rusiei. Ulterior, Moscova a anexat părți ale Ucrainei iar după lansarea războiului, în 2022, Kievul a cerut din nou să devină parte a organizației euro-atlantice, în procedură accelerată.

Ajutoare militare din SUA, Danemarca și Țările de Jos

Zelenski i-a mai solicitat lui Stoltenberg să sprijine livrări de arme mai avansate către Ucraina. „M-am adresat secretarului general cu o cerere de a ne ajuta să depășim reticența partenerilor noștri în ceea ce privește livrarea anumitor arme, și anume aviație modernă, cu rază lungă de acțiune, artilerie, vehicule blindate”, a spus președintele ucrainean.

Vizita lui Stoltenberg vine în timp ce forțele ucrainene se pregătesc pentru contraofensiva de primăvară, după ce Rusia nu a reușit să profite de condițiile de iarnă pentru a câștiga teren.

Între timp, Statele Unite au promis încă 325 de milioane de dolari în ajutor militar Ucrainei. Potrivit Departamentului Apărării de la Washington, Ucraina urmează să primească, printre altele, muniție pentru mai multe lansatoare de rachete de tip HIMARS, muniție de artilerie și mine antitanc. Potrivit Casei Albe, armele provin din stocurile armatei americane.

Iar Danemarca și Țările de Jos au anunțat că vor furniza Ucrainei 14 tancuri de luptă Leopard 2A4. Nu sunt tancuri din rezervele proprii, ci urmează să fie achiziționate din altă parte și vor fi recondiționate, înainte de a fi donate Ucrainei, unde vor ajunge cel mai probabil la începutul lui 2024. Costurile întregii operațiuni sunt estimate la 165 de milioane de euro.

„Securitatea ucraineană și cea europeană sunt indisolubil legate”, a comentat ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren. „Este absolut crucial pentru speranța unei Europe pașnice și sigure să nu-i lăsăm pe ucraineni să lupte singuri”, a apreciat la rândul lui ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, care a vizitat Ucraina la începutul acestei luni.

Cine a fost în Herson?

Guvernul ucrainean are îndoieli cu privire la presupusa vizită pe care președintele rus Vladimir Putin ar fi făcut-o recent în zonele de război Herson și Luhansk din Ucraina. Oficialii de la Kiev suspectează că de fapt acolo ar fi fost o sosie a liderului de la Kremlin.

„Nu a fost adevăratul Putin. Pentru a vorbi cu adevăratul Putin, trebuie să te autoizolezi 10 până la 14 zile”, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Olexii Danilov. Bărbatul care coboară din elicopter în imaginile difuzate de Kremlin pare să-i semene lui Putin, dar ar fi fost „o dublură obișnuită, dintre care există mai multe, după cum știm”.

Danilov l-a numit pe Putin un „om înspăimântat” și un „bunicuț de buncăr”.