Forţele de securitate germane s-au confruntat cu o serie de întrebări dificile la conferinţa de presă desfăşurată la Magdeburg. Atacul de vineri seară, comis de un bărbat în vârstă de 50 de ani, originar din Arabia Saudită, într-un târg de Crăciun din capitala landului Saxonia Anhaltină, s-a soldat cu cinci morţi şi 200 de răniţi, în parte grav. Bărbatul a intrat în viteză cu o maşină în incinta târgului.

Când comandanţi ai poliţiei şi oficiali locali s-au prezentat în faţa presei, unii reporteri au devenit tot mai nerăbdători şi nemulţumiţi, fiindcă nu primeau răspunsuri clare la întrebările lor. Cum a fost posibil ca poliţia să nu protejeze târgul de Crăciun? Cum de nu au fost cercetate aparentele avertizări ale autorităţilor saudite? Cum de postările îngrijorătoare ale suspectului făptaş nu au alarmat autorităţile germane?

Și după mai mult de două zile, o serie de întrebări îşi găsesc cu greu răspuns, deşi au fost trase între timp unele consecinţe. Poliţia federală şi regională au căzut de acord să sporească prezenţa poliţiei şi să ia măsuri de securitate în multele sute de târguri de Crăciun din toată ţara.

Securitate în târgurile de Crăciun

Cea mai presantă chestiune se referă la planurile concrete de siguranţă. Atacul din târgul de Crăciun din Berlin, comis în decembrie 2016 de un solicitant de azil din Tunisia, care a intrat cu un camion în mulţime,  soldat cu moartea a 13 persoane, a avut drept rezultat două anchete parlamentare şi măsuri de securitate suplimentare imediate. Au fost montate obstacole masive din beton la intrările în târgurile de Crăciun din Germania şi Austria şi a fost suplimentată prezenţa poliţiei.

Dar se pare că târgurile care atrag mii de oameni şi care îşi fac apariţia în aproape toate spaţiile disponibile din oraşele germane în cele 5-6 săptămâni premergătoare Crăciunului, nu pot fi ferite total de accesul vehiculelor. În parte fiindcă vehiculele de urgenţă trebuie să fie capabile să ajungă în târguri şi fiindcă este nevoie de mai multe ieşiri de urgenţă pentru ca oamenii să poată scăpa în caz de pericol.

"Făptaşul a folosit o cale de acces de urgenţă", a declarat Ronni Krug, oficial local din Magdeburg la conferinţa de presă. El s-a referit şi la incidentul petrecut în 2010 la Duisburg, la festivalul Love Parade, când 21 de oameni au murit striviţi, fiindcă nu existau suficiente ieşiri de urgenţă. El a adăugat că planul de securitate din târgul de Crăciun de la Magdeburg a fost alcătuit cu cel mai mare profesionalism şi perfecţionat continuu.

Hans-Jakob Schindler, expert în cadrul Counter Extremism Project (CEP), o organizaţie internaţională non-profit care oferă consultanţă poliţiei, nu a fost deplin satisfăcut cu această explicaţie. Dar el recunoaşte că planul de securitate, o combinaţie de bariere fizice, prezenţa poliţiei la faţa locului şi camere de filmat este un concept clasic, folosit la toate evenimentele publice de amploare.

"Cel mai evident lucru sunt barierele fizice de la târgurile de Crăciun. Nu ar trebui să existe spaţii între ele, pe unde să pătrundă maşini care nu au ce căuta acolo", a declarat el pentru DW. "Chiar dacă acea cale de acces a fost lăsată deschisă doar temporar, atacatorul a ştiut aparent asta, fiindcă s-a dus şi a închiriat o maşină şi a pătruns în incinta târgului de Crăciun. Deci ştia că va putea pătrunde în incinta târgului la volanul unei maşini".

Eşec al serviciilor de informaţii

Dar asta nu a fost singura carenţă. Au existat mai multe lacune în întreaga arhitectură de securitate a Germaniei. Numai astfel a putut fi săvârşit atacul de la Magdeburg. Iar descoperirea tuturor acestor neajunsuri va dura luni, poate chiar ani.

Holger Münch, directorul poliţiei federale BKA, a declarat sâmbătă pentru televiziunea publică ZDF că suspectul făptaş este "atipic". Postările social media ale lui Talib A. sugerează că este un opozant al regimului saudit, care crede că dizidenţii saudiţi sunt persecutaţi de autorităţile germane. El este de asemenea nemulţumit de politica liberală a Germaniei faţă de imigranţi şi refugiaţi şi a sprijinit formaţiunea radicală de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Citând surse anonime de securitate, agenţia germană de presă DPA a raportat că autorităţile saudite şi-au avertizat omologii germani cu privire la Talib A. anul trecut şi au cerut extrădarea sa. Dar lipsa detaliilor lasă loc de interpretări. A cerut guvernul saudit extrădarea sa fiindcă a fost un critic al regimului sau fiindcă îl vedeau ca pe un pericol pentru siguranţa publică?

Oricum este clar că acţiuni ale lui Talib A. au atras atenţia autorităţilor. La Berlin bărbatul în vârstă de 50 de ani a fost condamnat pentru că a folosit neautorizat un număr telefonic de urgenţă în urma unei altercaţii cu poliţişti într-o secţie de poliţie în februarie 2024. Trebuia să apară la tribunal în ziua dinaintea atacului, unde i se judeca recursul, dar nu s-a mai dus.

O avertizare privindu-l pe Talib A. a fost făcută şi de un cetăţean anul trecut, care a atenţionat Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF). Avertismentul a fost luat în serios, a comunicat BAMF, şi transmis mai departe autorităţilor competente.

Rolul social media

Faptul că Talib A. a fost aparent foarte activ în social media în ultimii ani ridică întrebări cu privire la rolul unor platforme cum sunt X şi Facebook în urmărirea şi răspândirea radicalizării.

Mass media germane au raportat că Talib A. a şters de curând postări pe X, inclusiv declaraţia că se aşteaptă să moară în 2024, ameninţarea că va ucide 20 de germani şi afirmaţia că în accepţiunea sa guvernul german vrea să facă Europa mai islamică.

"Acesta este un caz foarte bun care arată că islamistului clasic, extremistului de dreapta şi de stânga, li s-a adăugat încă o categorie de indivizi care îşi construiesc propriile narative ideologice personalizate", a declarat Schindler. "Aceasta este o tendinţă în creştere de la pandemie încoace, iar companiile social media fac mai puţin decât făceau înainte. Nu trebuie să fii un adept al Statului Islamic. În acest mediu conspiraţionist, orice narativ extremist duce inevitabil la violenţă".

Elon Musk a dat afară câteva mii de moderatori după ce a preluat platforma Twitter în 2022, care acum se cheamă X. Aceasta a dus la o situaţie în care lipseşte moderaţia pe platformele online, avertizează Schindler. 

"Trebuie să nu mai acceptăm ca această industrie, una din cele mai profitabile din istoria omenirii, să aibă responsabilitate legală zero pentru conţinutul de pe platformele sale şi zero responsabilitate legală pentru a colabora proactiv cu forţele de securitate", a declarat Schindler. 

Dar orice reglementare de acest fel va necesita timp până să fie aplicată. Deocamdată autorităţile de securitate germane se confruntă cu întrebarea presantă dacă ar fi putut preveni atacul de la Magdeburg.