Sondajul a fost realizat de CBS-AXA, la solicitarea Institutului Aspen România, al Asociației pentru Politică Externă din Chișinău și al Comunității WatchDog.MD cu sprijinul financiar al Black Sea Trust și German Marshall Fund.

Învingătorul va fi ales în turul doi

Din august până în septembrie, cota celor care spun că sunt hotărâți să participe la referendum și la alegerile prezidențiale a crescut de la 76,4% la 80,6%. În favoarea Maiei Sandu sunt deciși să voteze în primul tur 36,1% din cetățeni – în creștere ușoară față de luna august. Aceasta înseamnă că președintele va fi ales în turul doi. Ea este urmată de candidatul susținut de socialiștii pro-ruși, Alexandr Stoianoglo – 10,1% - ex-procuror general cercetat pentru corupție, despre care jurnaliștii au aflat recent că are și cetățenie română. Pe locul trei se clasează un alt candidat pro-rus – Renato Usatîi cu 7,5% pe care sondajul realizat de o altă companie sociologică îl plasa recent pe locul doi. Ceilalți opt candidați ar acumula între 0,2% și 4%. Împreună, toți oponenții pro-ruși ai Maiei Sandu ar acumula mai puțin decât actuala șefă a statului.

Totuși, 22% dintre cetățeni încă nu a luat o decizie clară privind votul la alegerile prezidențiale, iar asta înseamnă că scorul primilor trei candidați ar putea oscila ușor în perioada care a mai rămas până pe 20 octombrie.

Falsurile și propaganda agresivă a Kremlinului au efect invers

În ceea ce privește referendumul constituțional prin care actuala guvernare propune introducerea cursului pro-european în Legea Supremă, 68,3% din cei intervievați spun că vor participa cu certitudine la plebiscit – în creștere cu 3% față de luna august. Întrebați dacă vor susține modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la UE 53,8% au răspuns că vor bifa „DA” la referendum – cu 1% mai mulți față de luna august. 35% au spus că vor vota împotriva introducerii acestui deziderat în Constituție – cu 1,1% mai puțini față de situația de acum o lună. Numărul indecișilor în privința referendumului a scăzut în ultima lună de la 11% la 7,6%.

Asta în condițiile în care doar 30% spun că știu cum anume va fi formulată întrebarea supusă referendumului. 68% nu s-au interesat încă de acest detaliu. Conform sondajului, 63,2% dintre moldoveni susțin aderarea Republicii Moldova la UE. 32,4% nu susțin această opțiune. 64% dintre cetățeni consideră că Moldova nu poate deveni o țară prosperă fără ajutor din partea UE și a altor parteneri externi.

PAS pierde din popularitate, dar rămâne primul în top

În cazul alegerilor parlamentare (acestea vor avea loc în 2025), dacă acestea s-ar desfășura acum, în Parlament ar accede două partide și un bloc electoral – ultimul aservit fugarului condamnat adăpostit de Kremlin Ilan Șor. În iunie 2023, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a scos „partidul Șor” în afara legii , dar acesta s-a clonat formând blocul „Victorie”  pe care Șor îl coordonează de la Moscova. În eventualitatea în care ar avea loc alegeri parlamentare acum și dacă blocul „Victorie” ar fi lăsat să participe la scrutin - acesta ar acumula 6,9% din voturi (cu 1,2% mai puțin decât arăta sondajul din august 2024) și s-ar clasa pe locul trei.

Pe locul doi în preferințele electoratului apare Partidul Socialiștilor (lider Igor Dodon) cu 7,2% - în cădere cu 3% față de luna august 2024. Primul în top se menține partidul PAS, creat de Maia Sandu cu 30% (+1,5 puncte procentuale față de luna august). Sub pragul de 5%, la distanță scurtă unul de altul, se clasează Partidul Comuniștilor (3,5%) și formațiunea Partidul Nostru (3,4%).

Totuși, în cazul cifrelor vizând opțiunea cetățenilor la alegerile parlamentare este important să se țină cont de procentul mare al indecișilor - 30% + 9% care afirmă că nu ar vota pentru nici un partid sau nu ar participa la alegeri. În total, aproape 43% dintre alegători nu au indicat un candidat preferat la alegerile parlamentare. Asta în condițiile în care în luna august acest indicator era sub 25%. Experții explică creșterea semnificativă a numărului indecișilor prin mutarea atenției asupra referendumului constituțional pro-UE și a alegerilor prezidențiale din 20 octombrie.