În ultima vreme au avut loc mai multe incidente care împovărează suplimentar relațiile şi aşa fragile între Serbia și Kosovo. Fosta provincie sârbă s-a declarat independentă în 2008, statut pe care Serbia nu îl recunoaşte nici în prezent. Cu toate acestea, Kosovo este considerat independent de 110 țări din lume, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state ale UE.

Până în prezent, politica oficială a Belgradului este de a considera Kosovo ca o parte a Serbiei. În Kosovo trăiește o minoritate sârbească relativ mare, în special în partea de nord a țării. Centrul acestei regiuni este orașul Mitrovița. Acesta este împărțit în două părți - una sârbă și una albaneză.

Recent, sârbii care trăiesc aici au construit un zid între cele două părți ale orașului. În același timp, Belgradul a trimis la Mitrovița un tren pe care era vopsit, în 20 de limbi, mesajul "Kosovo este Serbia". Garnitura a fost oprită chiar înainte de granița cu Kosovo. Cu câteva zile înainte de incident, Ramush Haradinaj, un influent politician de etnie albaneză și unul dintre comandanții grupării paramilitare Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), care a luptat în războiul împotriva Serbiei, a fost arestat în Franța.

Poliția franceză a acționat ca urmare a mandatului internațional de arestare din Serbia. Guvernul sârb îl acuză pe Haradinaj de crime de război împotriva sârbilor în timpul războiului din Kosovo, din 1999.

Deutsche Welle: Domnule preşedinte, de ce s-a deteriorat tocmai acum situaţia din Kosovo?

Hashim Thaçi: Zidul este un subiect care are legătură cu Kosovo şi Kosovo trebuie să-l îndepărteze. Un asemenea zid nu trebuie să existe în Mitrovița. Acest lucru nu-l discutăm cu Belgradul. Cât despre trimiterea trenului, acest gest a fost clar o provocare. Ideea este de inspiraţie rusească, însă determinarea noastră l-a ţinut departe. Nu sunt sigur că, dacă garnitura venea mai aproape, nu s-ar fi declanşat un conflict armat. Am avut informaţii că în acest tren există armament şi trupe paramilitare, care urmăreau să destabilizeze Kosovo. Ştim că Serbia are un plan de divizare a Kosovo şi că înarmează minoritatea sârbă din nordul acestei ţări.

Aveţi dovezi concrete în legătură cu trimiterea de armament?

Categoric. Serbia se pregăteşte să aplice modelul rusesc din Ucraina. Belgradul trimite civili, dar şi persoane în uniformă în partea de nord a ţării. Serbia distribuie arme sârbilor din nordul Kosovo pentru ca aceştia să fie, chipurile, pregătiţi în faţa atacurilor albaneze. Îi invit pe sârbi să nu devină victimele politicii naţionaliste a Belgradului. Apelul meu li se adresează lor! Este un strigăt pentru pace şi dialog. În locul chemărilor la divizarea etnică şi teritorială a ţării, eu fac un apel pentru integrarea în NATO şi UE.

Modelul rusesc

Aparent, în ultima vreme au existat informaţii despre arestarea unei spioane ruse în Kosovo. Cât de puternică este influenţa rusească în partea de nord a Kosovo?

Serbia utilizează stilul şi metodele pe care Rusia le-a aplicat în Ucraina. Acolo există ruşi care cooperează îndeaproape cu Belgradul. Aceştia sunt pe cale de a pregăti unităţi paramilitare. Nu au încă uniforme, dar sunt echipaţi cu arme moderne de mână. Această acţiune este coordonată direct de către autorităţile sârbeşti. În acest sens am transmis Uniunii Europene îngrijorările mele. Tăcerea Bruxellesului este de natură să neliniştească. La fel s-a întâmplat şi în anii '90 în Bosnia, Croaţia şi Kosovo, iar urmările le-am văzut cu toţii. De aceea, UE trebuie să îşi amintească de comportamentul de atunci al Belgradului, care nu diferă faţă de cel de acum.

Aceste informaţii provin numai de la poliţiştii kosovari sau şi de la trupele internaţionale din Kosovo? Aveţi dovezi?

Informaţiile sunt verificate şi confirmate. Ele se află şi în posesia autorităţilor Uniunii Europene din Kosovo.

Pericole regionale

Există persoane în Serbia, dar şi în Kosovo care susţin ideea divizării Kosovo. Credeţi că acest lucru este posibil?

Noi ne opunem divizării. O asemenea împărţire ar însemna să deschidem uşa în faţa unor concepte periculoase, care ar afecta toată zona Balcanilor de Vest. Kosovo se angajează să menţină suveranitatea teritorială şi integritatea ţării.

În ultimele zile aţi criticat de mai multe ori politica Uniunii Europene. De ce?

UE dovedeşte în acest moment că nu are capacitate de conducere şi nicio viziune în Balcanii de Vest. Bruxellesul reacţionează tardiv, iar elemente anti-europene sunt pe cale să folosească în folosul lor contextul actual. Germania a avut viziune şi a jucat un rol deosebit de pozitiv şi concret. Însă ezitările Uniunii Europene au reanimat tonul naţionalist al Belgradului. Ca ţară independentă, noi trebuie să avem un răspuns. UE însăşi trebuie să înceapă să trateze Kosovo ca pe un stat suveran şi independent.

Statele Unite au un nou preşedinte a cărui deviză este "America înainte de orice". Vă temeţi că America îşi va retrage trupele din Kosovo? Aţi fost recent la Washington, unde aţi discutat cu reprezentanţi ai noii administraţii.

Ni s-a confirmat faptul că Statele Unite vor continua să îşi îndrepte atenţia spre Balcani şi Kosovo. Angajamentul asumat de America în ultimii ani nu este în niciun caz pus sub semnul întrebării.

Hashim Thaçi este un politician kosovar. Începând din aprilie 2016, el este preşedintele Republicii Kosovo. Din 2008 până în 2014, Thaçi a fost primul premier al Republicii Kosovo, după proclamarea independeţei. Actualul preşedinte a fost cofondator al grupării paramilitare Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), care a luptat împotriva trupelor sârbeşti în timpul războiul din Kosovo din 1999.

Autor: Bahri Cani