Omul de afaceri Safet Demiri a avut un șoc când s-a adresat autorităților cu cererea de reînnoire a actelor de înmatriculare pentru mașinile companiei sale, în august 2019, când un oficial din orașul natal Medvedja i-a spus că nu mai figurează în registrul populației.

Demiri face naveta între orașul din sudul Serbiei unde conduce o afacere în turism și o companie de telecomunicații, și Viena, unde lucrează ca antreprenor în construcții. Din vara lui 2019, numele său nu mai figurează în registrul populației din orașul natal în care familia sa locuiește de peste 200 de ani.

Când a întrebat cum ar fi putea să-și conducă afacerile fără o adresă înregistrată, oficialii au dat din umeri. În cele din urmă a ales să-și înmatriculeze mașinile pe numele tatălui său.

Justiția consideră că statul a procedat legal

Până în prezent, situația lui a rămas neschimbată. Privat de o mulțime de drepturi, Demiri a apelat la justiție, dar Tribunalul Administrativ din Niș a decis că radierea din registrul populației este legală. Argumentul a fost că omul locuia în străinătate. ”Neoficial, mi-au spus că instrucțiunile au venit de sus”, a declarat bărbatul de 46 de ani pentru DW.

Demiri nu este singur în această situație. Mii de alți oameni din Valea Presevo, regiune din sudul Serbiei cu populație predominant de etnie albaneză, îi împărtășesc soarta. Un număr tot mai mare de persoane de acolo au fost scoase din registrul populației fără vreun avertisment.

Motivul ar fi etnia lor, este de părere Flora Ferati-Sachsenmaier, lector la Universitatea Göttingen din Germania. Ea însăși provine din regiune și a scris un studiu pe această temă publicat de Max-Planck-Institut din Göttingen în 2023.

Ferati-Sachsenmaier a aflat întâmplător despre acest fenomen în 2016, în timp ce lucra la un proiect complet diferit în regiune. Cu cât cerceta mai mult, cu atât își dădea seama că în spatele radierilor de cetățeni se afla o metodă. ”Fiecare al doilea etnic albanez cu care am vorbit mi-a spus că autoritățile îi șterg din registrul populației”, a afirmat cercetătoarea, pentru DW.

O încercare de a reduce dimensiunea minorității albaneze?

Ceea ce autoritățile sârbe numesc ”pasivare” funcționează astfel: dacă descoperă că cineva nu mai locuiește la domiciliul său, acea persoană este ștearsă din registrul populației, a explicat Ferati-Sachsenmaier. Și nu doar oamenii care nu mai locuiesc în țară au fost scoși din registru ci și cei plecați în vacanțe sau în călătorii în străinătate. De regulă, odată ce au fost scoși din registru, nu reușesc să mai fie reintroduși.

Consecințele sunt grave pentru cei afectați. Aceștia nu mai pot obține pașapoarte și nu mai nici acces la asigurările de sănătate.

Se pare că obiectivul este de a reduce dimensiunea populației etnice albaneze din sudul Serbiei. ”Aproximativ 10% din populația din Valea Presevo a fost afectată. În alte părți ale Serbiei, cazurile de pasivare au afectat mai puțin de 1% din populația relevantă”, a subliniat Ferati-Sachsenmaier.

Situaţia este deosebit de problematică pentru etnicii albanezi care trăiesc şi lucrează în Kosovo, susține Enver Haziri, care conduce o agenţie specializată în abordarea problemelor pe care le au etnicii albanezi din Valea Presevo. Majoritatea membrilor acestui grup este constituită din persoane strămutate la sfârșitul războiul din Kosovo, în iunie 1999: minoritatea albaneză din sudul Serbiei a avut de suportat greul furiei armatei sârbe aflate în retragere, alungată de bombardamentele aliate. Acești etnici albanezi strămutați au fost primiți de Kosovo dar nu au fost niciodată înregistrați oficial acolo. Așa că, practic, au ajuns apatrizi, ceea ce îi marginalizează și mai mult. ”Deși sunt bineveniți din punct de vedere moral, nu sunt nici recunoscuți ca refugiați și nici nu li se acordă cetățenia kosovară”, a precizează Haziri.

Sub prim-ministrul Albin Kurti, guvernul de la Priștina a încercat să schimbe situația și să le dea permise de ședere.

Etnicii albanezi din sudul Serbiei – o minoritate marginalizată

Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Serbia s-a referit într-un raport la pasivare ca la ”o formă de epurare etnică prin mijloace administrative”. Aproximativ 60.000 de albanezi trăiesc în Valea Presevo, în municipalitățile Medvedja, Bujanovac și Presevo. Deși reprezintă majoritatea populației de acolo iar Serbia a semnat Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, etnicii albanezi sunt sistematic marginalizați, afirmă Shaip Kamberi, singurul politician de etnie albaneză ales în Parlamentul de la Belgrad.

În calitate de candidată la aderarea în Uniunea Europeană, Serbia s-a angajat să îmbunătățească reprezentarea minorității sale albaneze în instituțiile publice. Realitatea este alta, însă, iar ”pasivarea este doar una dintre măsurile de discriminare”, punctează Kamberi. "Nu suntem integrați în viața publică.

Potențialii investitori străini sunt adesea împiedicați să investească în afacerile noastre. Mai mult, militarizarea accelerată a teritoriului îngreunează și viața în regiune", completează Kamberi și își ilustrează acuzațiile cu o hartă a celor 48 de baze militare sârbe amplasate de-a lungul graniței cu Kosovo, majoritatea în Valea Presevo.

Îngrijorare la Berlin

Kamberi a vizitat recent capitala Germaniei pentru a crește gradul de conștientizare a problemei la nivelul guvernului de la Berlin și al parlamentului federal. Deputatul Knut Abraham, membru al grupului conservator CDU/CSU, de centru-dreapta, a explicat pentru DW că a cerut ”ambasadelor statelor membre UE la Belgrad să acorde o atenție deosebită situației și să țină legătura cu reprezentanții minorității”. Iar liberal-democratul Thomas Hacker este de părere că „situația minorității albaneze din Serbia merită o atenție internațională mai mare. În prezent, accentul pus pe dialogul dintre Belgrad și Priştina este prea mare, în timp ce alte probleme, la fel de importante, sunt, din păcate, trecute în plan secund”, cum ar fi această pasivare care practic privează cetățenii de drepturi

Ministerul Federal de Externe a făcut apel către toate părțile să ”asigure negocieri transparente și juste, în conformitate cu obligațiile”.

Guvernul sârb neagă discriminarea

Deși guvernul și autoritățile sârbe nu neagă existența pasivării, ei resping acuzațiile referitoare la o eventuală motivație discriminatorie la adresa etnicilor albanezi. În decembrie 2023, Aleksandar Martinovic, ministrul responsabil cu autonomia locală, a declarat presei sârbe că ”dezactivarea domiciliilor” din Bujanovac, Presevo și Medvedja a fost conformă cu legea și nu este discriminatorie. DW a abordat guvernul sârb pentru comentarii, dar nu a primit niciun răspuns înainte de publicarea acestui articol.

Omul de afaceri Safet Demiri și alți câțiva etnici albanezi au depus o plângere la Curtea Constituțională din Belgrad. Ei sunt siguri că aceasta va fi respinsă dar intenționează să trimită cazul, apoi, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde probabilitatea de succes va fi simțitor mai mare. Cu toate acestea, este îndoielnic că o astfel de victorie în instanța internațională ar putea avea un impact asupra politicii Serbiei față de minoritatea sa albaneză.