Cu zgârie-nori pe care abia îi poţi cuprinde cu privirea, cu un trafic robotic organizat, dar şi cu o climă tropicală şi vegetaţie luxuriantă, Seul este complet diferit faţă de orice ar putea fi familiar unui european. La prima privire, în orele târzii ale nopţii, Seul mi-a părut ca o metropolă impunătoare, un mega-oraş pe care te astepţi să-l întâlneşti în America de Nord, nu în clima tropicală a Peninsulei Coreene.

Cei mai mulţi dintre cei care vor vizita capitala Seul o vor face aterizând pe aeroportul Incheon - imens, dar extrem de bine organizat şi uşor de navigat. Aproprierea cu avionul de Seul este ea însăşi un spectacol, deoarece se pot observa o serie de insule exotice care înconjoară oraşul în partea sa vestică.

Procedura de intrare în Republica Coreea este simplă, românii fiind scutiţi de viză pentru o perioadă de 90 de zile. La fel de simplu este şi să navigezi folosind transportul în comun, extrem de bine pus la punct, foarte ieftin şi uşor de înţeles chiar şi pentru cei care vizitează oraşul pentru prima oară. Metroul din Seul este cel mai convenabil mijloc de a călători în interiorul oraşului şi de a ajunge la cât mai multe atracţii turistice.

În Seul lipsesc aproape cu desăvărşire coşurile de gunoi, dar şi orice fel de urmă de gunoi pe stradă. Oraşul îmbină perfect natura cu zona urbană, un astfel de exemplu fiind zona Cheonggyecheon, unde printre zgârie-nori şerpuieşte un râu foarte frumos amenajat, flancat de vegetaţie de o parte şi de alta.

Oraşul oferă de toate: zone ultramoderne, parcuri, zone de relaxare, obiective turistice impresionante, străzi pietonale ce se animă odată cu căderea serii, devenind pline de vânzători ambulanţi, de tarabe cu tot felul de mâncăruri exotice, dar şi de localuri unde poţi petrece până dimineaţa.

Totuşi, Seul nu este un oraş pentru toţi. Ca turist, poți vedea doar aspecte impresionate, exotice şi fascinante pe care un oraş atât de spectaculos precum Seul le oferă din plin, dar în momentul în care decizi să te stabileşti acolo te vei lovi de cutumele sociale severe ale societăţii coreene. Discutând cu o fată originară din Trinidad Tobago care a decis în urmă cu cinci ani să se mute în Seul şi să-şi finalizeze studiile de bioinginerie acolo, am realizat că este destul de dificil de pătruns ca străin în societatea coreenă, indiferent de studiile avute şi indiferent cât de bine stăpâneşti limba coreeană.

Societatea coreeană este aproape unică în felul impresionant în care îmbină tradiţia, cutumele şi istoria cu modernitatea, avansul tehnologic şi prosperitatea economică - iar Seul reprezintă punctul culminant al acestui amestec.

Dincolo de elementul de noutate, de exotismul dat de distanţa fizică si culturală faţa de lumea europeană, puţine oraşe de pe planetă îţi pot oferi un astfel de spectacol al vieţii urbane: de la vânzători ambulanţi, la traficul perfect organizat, la haosul pieţelor tradiţionale lipite de clădirile de birouri, la amestecul său de vechi și nou, de zgârie-nori moderni și fermecătoare edificii incluse în patrimoniul UNESCO.