Trei profesori, doi de la Școala de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și unul de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, sunt acuzați de hărțuire sexuală. Conducerile celor două instituții de învățământ superior sunt acuzate că știau și că îi acopereau pe prădători. 18 victime și martori care au fost victime sau au asistat în perioada 1995-2024 la gesturi și condiționalități impuse de profesorul de sociologie Alfred Bulai, timp de 14 ani prodecan la SNSPA, au făcut mărturisiri video pentru snoop.ro. Studente și foste studente își asumă acuzațiile, își spun numele și povestesc metodele folosite de sociolog pentru a profita de ele. E înregistrat și Bulai când îi cere unei victime "dezbracă-te să văd că ai încredere în tine".

Alexandra Costa povestește cum a fost umilită în vara anului 2014, când profesorul a început să o pipăie după ce a convins-o să-și scoată toate hainele: "Tremuram și mă dezbrăcam", își amintește ea. Apoi, când începe anul universitar, se declanșează atacurile de panică și nu mai poate merge la școală: "Mi-era foarte rușine. (…) Tremuram atât de tare când intram pe ușile facultății." Renunță la facultate și pleacă în Scoția, unde lucrează la un hotel. Acolo a fost diagnosticată cu stres post-traumatic, face terapie și ia medicamente. Celelalte mărturii completează acest tablou cu detalii care scot în evidență capacitatea de manipulare a profesorului și teama victimelor de a se opune. Le spune că, de fapt, ele îl seduc pe el. O fostă studentă din perioada 1995-1999 declară că toată lumea știa ce se întâmplă, dar că fetelor le era rușine și teamă să se plângă. În fond, chiar prădătorul făcea parte din conducerea Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative. "E prima dată când aud de subiect", susține rectorul Remus Pricopie, căruia mulți dintre foștii studenți îi cer demisia.

O fostă studentă, Claudia Radu, a scris un comentariu pe Facebook la o postare ștearsă ulterior de Mihaela Miroiu, fostă decană la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA, în care sugerează că profesoara a fost idolul ei, că așa a ales-o să-i coordoneze licența, masterul și doctoratul. Dar că atunci când a venit la ea "tremurând" să-i spună cum Marius Pieleanu îi făcea avansuri de luni de zile și că risca să nu poată intra în examenul de licență din cauza lui, fiindcă l-a refuzat, Miroiu i-a promis inițial că va vorbi cu agresorul, dar mai târziu a revenit zicându-i că nu poate interveni în relația profesor-student și că ea trebuie să meargă la el, să rezolve problema. Claudia Radu scrie mai departe: "Tocmai ne spuseseți la un curs că, în caz de agresiune, victima nu trebuie pusă niciodată față în față cu agresorul." Fosta ei studentă de acum 20 de ani o acuză pe fondatoarea feminismului românesc că a știut tot timpul ce se întâmplă, fără să aibă nicio reacție. Profesoara Miroiu, atât de activă pe Facebook, nu a mai scris nimic de când a început scandalul.

Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, îl acuză și ea pe Marius Pieleanu de hărțuire și declară pentru Epoch Times că la SNSPA este "un clan al laşilor ce tolerează prădători sexuali pentru câştiguri politice".

Marius Pieleanu este prodecan la SNSPA și sociolog de casă al PSD, care prin firmele lui de sondare ar fi avut câștiguri de aproape un milion de euro, potrivit calculelor făcute de Mircea Marian la defapt.ro. Sociologul Alfred Bulai a avut funcții guvernamentale importante atât în perioada guvernărilor PSD, cât și în cele ale PNL. Rectorul SNSPA Remus Pricopie a fost și el ministru al Educației între 2012 și 2014, când era prim-ministru Victor Ponta. Mai mulți profesori de la Școla Națională de Studii Politice și Administrative au lucrat sau lucrează, la suprafață sau pe dedesubt, pentru diferite formațiuni politice, și o serie de soții ale cadrelor didactice de la SNSPA au funcții în instituții publice. Sunt complicități vechi, rostogolite în ultimii 30 de ani, după ce vechea școală de cadre a partidului comunist Academia Ștefan Gheorghiu s-a transformat în SNSPA. De aceea, poate, conducerea acestei școli care produce noua tehnocrație politică nu se teme de curentul autohton al #MeToo, care scoate la iveală tot mai multe fapte, care ar putea fi demonstrate ca penale, nu doar de jurnaliști, ci și de justiție. 

Potrivit Codului Penal, Art. 223, Al.1, "Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă".

Un proces rapid și echitabil poate demonstra că încrengăturile de la SNSPA nu mai au nicio influență sau invers, tergiversarea lucrurilor poate demonstra puterea politicului nu doar în universități, ci și asupra justiției.

Un studiu făcut anul trecut de Asociația ANAIS scoate la iveală că hărțuirile sexuale din școlile și universitățile românești sunt ceva obișnuit, devreme ce 55% dintre elevii și studenții care au participat la cel mai extins studiu exploratoriu de până acum, au trecut prin cel puțin o situație de abuz sexual în liceu sau în facultate. Dintre aceștia, 41% erau minori în momentul abuzului.