Joi, 20 iunie 2024, a sunat ceasul morții pentru radioteleviziunea publică din Slovacia. În cadrul unei proceduri pe repede înainte, Consiliul Național al acestei țări cu 5,5 milioane de locuitori a adoptat o controversată lege a presei ce urmează să intre în vigoare la 1 iulie. Nu mai puțin de 78 dintre cei 150 de deputați, toți reprezentanți ai coaliției tripartite naționalist-populiste aflată la putere, au ridicat mâna în favoarea noii legi. Opoziția a boicotat votul.

Președintele Peter Pellegrini, un apropiat al premierului Robert Fico, va pecetlui sfârșitul radioteleviziunii publice RTVS. Odată cu semnătura sa pe lege, RTVS va deveni Televiziunea şi Radioul Slovac (STaR).

Proteste

Cu toate acestea, noua lege nu este doar despre redenumirea instituției. "Ne temem că noua lege are un singur scop: să controleze emisiunile", a declarat jurnalista RTVS Sona Weissova pentru agenția de presă KNA. Presiunea din partea guvernului Fico nu se limitează la instituțiile de presă publice, ci afectează inclusiv mass-media private, precum și alte instituții culturale.

"Astăzi, parlamentarii au desființat definitiv instituțiile de presă publice libere", a criticat Michael Simecka, liderul celui mai mare partid de opoziție, Slovacia Progresistă. "De la 1 iulie, aceste posturi vor fi înlocuite de ascultătoarea și îmblânzita STaR". Asociația Jurnaliștilor Germani (DJV) își exprimă și ea îngrijorarea, considerând că dizolvarea radioteleviziunii publice din Slovacia reprezintă "o infracțiune gravă împotriva valorilor fundamentale ale Uniunii Europene", după cum a declarat Mika Beuster, directoarea DJV. Ea a făcut apel la Comisia Europeană să inițieze proceduri privind statul de drept împotriva Slovaciei.

Anti-slovace sau pur și simplu obiective?

Mass-media care critică politicile lui Fico au fost mult timp un ghimpe în coasta premierului. Acesta și partidul său Smer-SD, aparent social-democrat, urmează un curs clar naționalist. Din guvernul său format din trei partide face parte și Partidul Național Slovac (SNS) de extremă dreaptă. Fico și alți membri ai guvernului folosesc în mod deschis o retorică agresivă. RTVS, spun ei, este o instituție "anti-slovacă" și se implică în activități "ilegale". Nu e clar la ce se referă aceste acuzații.

Radioteleviziunea din Slovacia s-a bucurat până în prezent de un grad ridicat de aprobare în rândul populației, fapt confirmat în urmă cu doar câteva săptămâni de institutul de sondaje Median SK în cadrul unui sondaj reprezentativ. Din cei peste 2.000 de slovaci cu vârste cuprinse între 14 și 79 de ani intervievați, aproape 30 % au numit RTVS drept cel mai obiectiv mediu de comunicare din Slovacia, în vreme ce 17,6 la sută au preferat postul privat de știri TA3 și 16,6 la sută Markiza, un alt post privat, care este și el afectat de măsuri de cenzură.

O lege pentru a scăpa de actualul șef al radiodifuziunii

Noua lege privind mass-media este inclusiv o pârghie prin care se încearcă debarcarea șefului radioteleviziunii, Lubos Machaj. Directorul general al RTVS, care este în funcție abia din 2022 și are un mandat de cinci ani, urmează să fie înlocuit de un succesor numit de un comitet format din nouă membri. Acesta este format din patru membri ai guvernului și cinci din parlament, în care coaliția Fico are o majoritate firavă.

Odată intrat în funcție, noul lider trebuie să interpreteze ”partitura” dorită de guvern, lucru ce nu ar fi posibil fără dizolvarea RTVS. Potrivit lui Machaj, până acum nu i s-a prezentat niciun argument în sprijinul acuzației că instituția pe care o conduce nu ar prezenta informațiile în mod obiectiv. "Nomenclatura guvernamentală actuală a început de mult să favorizeze presa alternativă". Nu întâmplător ministerelor li s-a cerut să boicoteze radiodifuzorul public, spune Machaj.

Proteste fără efect

Angajații RTVS și publicul au demonstrat fără succes în ultimele luni împotriva desființării radiodifuzorului. În primăvară, mii de slovaci au ieșit în stradă în numeroase orașe din țară pentru a-și arăta solidaritatea cu jurnaliștii posturilor publice de radio și de televiziune. Organizațiile de jurnaliști din țară și din străinătate, inclusiv Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) au criticat și ele vehement legea. Însă zarurile au fost aruncate.

"Lucrurile merg în direcția greșită", spune Katharina Weiß de la Reporteri fără Frontiere. "Dușmanii libertății presei devin din ce în ce mai gălăgioși în Slovacia".

Deputatul naționalist Roman Michelko (SNS), președintele comisiei parlamentare pentru cultură și media, a amenințat deja că le va interzice jurnaliștilor care critică guvernul să folosească microfoanele și aparatele de filmat la talk-show-urile politice. Noua conducere a STVR va decide cine va fi îngăduit ca moderator.

Totuși, cel mai mare dușman al libertății presei este însuși Robert Fico, care a pus paie pe foc acuzând presa că ar fi responsabilă pentru atentatul la viața sa petrecut la 16 mai 2024. Reporterul RTVS Vladimir Amirch a respins acuzația catalogând-o iresponsabilă. "Nu există niciun mijloc de informare, cel puțin în ceea ce privește media tradițională, care să fi făcut apel la violență politică", a spus jurnalistul.

Slovacia, o țară profund divizată

Slovacia, membră a UE și a NATO de 20 de ani, a devenit în ultima vreme un copil problemă al Europei. La începutul anului, guvernul a desființat procuratura specială împotriva corupției, pentru ca acum să se îndreapte împotriva presei. Este trist că, la 35 de ani de la căderea granițelor dintre Europa de Est și Europa de Vest, "politicienii și oligarhii țin acest stat în mâinile lor și decid viitorul Slovaciei", remarcă Lubos Machaj, (încă) șef al STVR.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.