Va rămâne în amintire mai ales prin glumele sale. În 2002, de exemplu, el i-a pus coarne ministrului spaniol de Externe, Josep Piqué. În Italia, coarne i se pun unui soţ înşelat de soţie. Un alt exemplu s-a consumat în 2008 la Paris. La o conferinţă de presă, el l-a strâns de gât pe la spate pe preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, de parcă ar fi vrut să-l atace. Neuitată va rămâne şi primirea pe care i-a făcut-o în vara lui 2004 premierului britanic Tony Blair, cu o bandana, un soi de batic, pe cap.

Aşa a fost el, un copil italian mare, pus pe glume şi şotii, şi pentru asta mulţi italieni l-au iubit. A fost un politician care nu a fost rigid ca mulţi alţii şi care putea fi spontan. Dar în realitate el se comporta altfel, scrie ziaristul italian Giuseppe "Beppe" Severgnini, care a scos o carte dedicată fenomenului Berlusconi. El scrie că gesturile lui Berlusconi erau calculate. Multora dintre italieni li se păreau penibile, numai lui şi susţinătorilor săi nu. "Berlusconi înţelege că criticile din străinătate îi sporesc popularitatea în straturile mai de jos ale societăţii, în rândul celor care înainte votau cu stânga şi acum îl votează pe el", scrie Severgnini.

"Material pentru vise"

Italienii l-au votat în masă. În 1994, când a candidat pentru prima dată la funcţia de premier, a obţinut din nimic aproape 43 la sută din voturi. Şi asta deşi nu avea un program politic solid, după cum a scris în epocă publicistul Ernesto Galli della Loggia în ziarul Corriere della Sera. Politicianul Berlusconi emană gustul fad al plasticului. Ideile pe care le prezintă nu sunt decât simple banalităţi. Cu toate acestea, politica are a face cu inimile şi fantezia oamenilor. Cu speranţa, materialul din care sunt confecţionate visele. Şi asta lipseşte în prezent blocului moderat din Italia, a scris el.

La mijlocul anilor 90, Italia avea nevoie de acest material din care sunt confecţionate visele. Dezindustrializarea împinsese economia pe buza recesiunii şi privatizările au produs concedieri în masă. În plus, situaţia politică era tensionată. În primăvara şi vara anului 1992 au fost ucişi de mafie procurorii Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, corupţia era un fenomen răspândit. Termenul de Tangentopoli ("Oraşul Corupţiei"), mai întâi cu referire la Milano, ilustrează perfect mizeria acelor timpuri.

Mari aşteptări

Dar pe scena politică şi-a făcut apariţia "Il Cavaliere" Berlusconi. Omul care s-a ridicat prin forţe proprii a promis, împreună cu partidul său Forza Italia (Înainte Italia), să reinstaureze ordinea în ţară. Propriile sale succese în economie se vor repeta acum la nivel naţional, a anunţat întreprinzătorul miliardar. Electoratul l-a crezut. Spera într-o minune.

"Silvio Berlusconi a intrat în politică pentru a-şi apăra firmele", anunţa deja din decembrie 1994 asistentul său Marcello Dell'Utri. Dar asta nu interesa electoratul lui Berlusconi, care se vedea în continuare reprezentat prin el. Nici cele 30 de procese care i-au fost intentate nu i-au prea impresionat pe italieni, care nu erau iritaţi nici de declaraţii de felul acesta: "Declar cu toată sinceritatea că sunt de părere că am fost şi sunt de departe cel mai bun preşedinte pe care Italia l-a avut de-a lungul celor 150 de ani de istorie a sa", a declarat Berlusconi în 2009, pe când se afla la al patrulea mandat. Nici relaţiile sale cu femei foarte tinere nu i-au iritat pe alegătorii săi. Dimpotrivă, ei au lansat termenul de "Bunga Bunga", o prescurtare ironică pentru petrecerile cu iz sexual, de care premierul era acuzat.

Europarlamentar la 82 de ani

În vara anului 2013, Berlusconi a fost condamnat pentru evaziune fiscală. I s-a interzis orice funcţie publică vreme de şase ani, dar în 2018 interdicţia a fost ridicată "pentru bună purtare". Imediat, el a candidat la alegerile europarlamentare din 2019. Şi a devenit membru al Parlamentului European la vârsta de 82 de ani. La începutul lunii septembrie 2020, Silvio Berlusconi a făcut cunoscut că s-a infectat cu coronavirus. La scurt timp după aceea a fost diagnosticat cu pneumonie.

Dar s-a vindecat şi a participat la alegerile parlamentare din vara anului 2022 în calitate de candidat de frunte al "Forza Italia". Partidul formase anterior o alianţă cu postfasciştii din "Fratelli d'Italia" şi cu Lega, de dreapta. Dar formaţiunea conservatoare a lui Berlusconi nu a reuşit să obţină decât opt la sută din voturi. În negocierile de coaliţie partidul lui nu a mai jucat rolul dominant. Berlusconi nu a reuşit să-şi impună majoritatea solicitărilor în faţa postfascistei Giorgia Meloni.

Astfel, rolurile s-au inversat. Meloni a strâns prime experienţe guvernamentale fiind ministra Tineretului sub Berlusconi. După alegerile din vara anului 2022, ea i-a arătat maestrului său ceea ce el nu credea că i se va întâmpla vreodată în viaţă: o femeie modernă i-a arătat lui Cavaliere unde îi sunt limitele.

Pe 11 iunie Berlusconi a decedat la vârsta de 86 de ani la Segrate, în apropiere de Milano.