În timp ce Chișinăul încă nu are o strategie privind securitatea țării, liderul nerecunoscutului regim de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a semnat, la finele săptămânii trecute, un așa-zis decret, care prevede securizarea țării și militarizarea regiunii. Totodată, Federația Rusă își sporește prezența militară de-a lungul frontierei cu Ucraina.

Călcâiul lui Ahile al Moldovei

Frământată de luptele interminabile între partidele politice care vor să acceadă la guvernare, dar și de demonstrațiile de forță pe care le arătă liderul de la Kremlin în Ucraina și Siria, Republica Moldova devine tot mai vulnerabilă în fața amenințărilor la adresa securității naționale. Astfel, de la proclamarea independenței, marcată de conflictul armat de pe Nistru, și până în prezent Chișinăul nu a avut nici o viziune privind apărarea de posibile agresiuni din exterior. Mai mult ca atât, prezența trupelor militare ruse pe teritoriul R. Moldova mereu a ținut în șah țara, iar încercarea partenerilor străini de a rezolva această problemă mereu s-a ciocnit de rezistența Moscovei.

Analiștii de la Chișinău consideră că, profitând de această situație, dar și înțelegând faptul că Uniunea Europeană este preocupată astăzi de criza imigraționistă, regimul lui Vladimir Putin poate declanșa în orice moment butonul care poate arunca în aer „butoiul de pulbere” pe nume R. Moldova.

Politologul Ruslan Șevcenko crede că scenariul aplicat de Federația Rusă în Crimeea ar putea fi utilizat ușor și pentru Chișinău. "Actualmente există mai multe pericole armate pentru Moldova. Este vorba de așa zișii 'omuleți verzi', care sunt militari în rezervă ai armate Ruse și se află pe teritoriul Transnistriei, precum și militari ale trupelor așa zisei armate separatiste. De asemenea, conform diferitelor surse, aceștia se află sub acoperire și pe teritoriul Moldovei. Ei vor trebui să se mobilizeze în momentul X, așa cum s-a întâmplat în Donbas. Un al doilea pericol sunt extremiștii locali, inclusiv cei care au luptat în estul Ucrainei și care sunt instruiți de instructorii ruși", a declarat pentru DW analistul.

Totodată, în ultimul raport al Serviciului de Securitate de la Chișinău (SIS) se spune că: "Organizațiile teroriste internaționale și-au sporit interesul față de Republica Moldova, incluzând teritoriul național în schemele rutelor de tranzit spre și dinspre teatrele de operațiuni teroriste. Astfel, au fost desfășurate activități complexe în vederea neadmiterii utilizării teritoriului național de către membrii structurilor extremist-teroriste pentru a pătrunde în țările Uniunii Europene.”

Mișcări politice

În acest sens, Transnistriei se alătură și regiunea autonomă din sudul republicii – Găgăuzia. Cu toate că, după alegerile de anul trecut din regiune, relațiile dintre Chișinău și Comrat s-au normalizat, aspirațiile pro-ruse ale conducerii autonomiei rămân aceleași. La toate acestea, se mai adaugă și „călcâiul lui Ahile” pe nume criza politică din țară, care a generat protestele masive ale cetățenilor.

Eugen Carpov, deputat în Parlamentul R. Moldova și membrul Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, susține că în afară de problemele tradiționale ale țării, la acestea se adaugă și implicarea directă a Federației Ruse în politicul moldovenesc. "Starea de insecuritate internă este marcată și de acțiunile pe care le desfășoară diferite grupuri de interese, reprezentate și sub forma unor mișcări politice. Deja de mai mult timp este clar că există partide care sunt finanțate din afară. create de Federația Rusă și care pot destabiliza securitatea țării. Cu toate acestea, poziția acestor forțe nu coincide neapărat cu poziția cetățenilor țării", a declarat pentru DW deputatul.

Lipsă de strategie și viziune

Potrivit surselor oficiale, Noua Strategie privind securitatea Republicii Moldova va fi definitivată și prezentată Consiliului Suprem de Securitate (CSS) abia la finele acestei luni. Autoritățile de la Chișinău se scuză pentru această întârziere, invocând faptul că documentul trebuie să fie unul relevant atât pentru clasa politică, cât și pentru societatea civilă. În același timp, regimul separatist de la Tiraspol nu doarme și, fără consultări, semnează un document care prevede, inclusiv, și întărirea forțelor armate în regiune.

Ruslan Șevcenko consideră că această decizie a regimului de la Tiraspol este legată de mai multe temeri pe care le are conducerea din regiune. "Aceste amenințări legate de noi și care au fost vociferate în presa de peste Nistru sunt instabilitatea social-politică din R. Moldova (cum ar fi protestele în masă, violențele, mitingurile etc.), acțiunile unilaterale, care au drept scop transformarea sau care vizează transformarea sau 'dezechilibrarea' misiunii ruse de menținere a păcii de pe Nistru, utilizarea celor mai noi tehnologii informativ-psihologice, iar, cel mai important este extinderea alianțelor militar-politice occidentale în regiune", a menționat politologul.

De cealaltă parte, Eugen Carpov afirmă că această strategie nu ar schimba echilibrul în raporturile dintre Chișinău, Kiev sau alți parteneri internaționali. "Acest document nu reprezintă nimic nou. Permanent sunt întreprinse acțiuni de propagandă pentru a mobiliza populația din interiorul regiunii transnistrene, prin demonstrarea că în jur există dușmani care aspiră să atace regiunea. Fapt care nu este adevărat, pentru că nici Chișinăul, nici Ucraina nu au pretins la acțiuni militare. Cu atât mai mult, nu există interese care ar aduce prejudicii populației din regiune, deoarece ei sunt cetățenii R. Moldova", susține deputatul.

România și NATO ar putea fi garanți al securității

În ultimele luni Polonia, precum și țările Baltice, au atras atenția în repetate rânduri asupra pericolelor de destabilizare a securității din țările Europei de Est. Astfel, într-un interviu acordat pentru DW, șeful diplomației de la Varșovia, Witold Waszczykowski, susține că Polonia se teme de o confruntare militară cu Rusia și pledează pentru intensificarea prezenței NATO în regiune. În situația când mai multe țări din regiune se plâng pe amenințările de la Moscova, se pare că un garant și o salvare a securității R. Moldova ar putea veni din partea României, care este deja membră a organizației Nord-Atlantice.

Petru Bogatu, analistul politic de la Chișinău, este de părere că prezența tot mai activă a NATO în estul Europei este un semn că politicienii occidentali au înțeles cu adevărat pericolul și evoluțiile care pot veni din partea Federației Ruse. "În ceea ce privește R. Moldova situația era proastă în ultima perioadă, pentru că aceasta nu conta geo-politic foarte mult. Acum situația s-a schimbat foarte mult datorită situației din Ucraina, pe de o parte, și pentru că Occidentul nu poate să-și permită pur și simplu o agravare la Kiev, prin destabilizarea situației de la Chișinău. Occidentul este interesat să mențină aici un echilibru politic. Pe de altă parte, este România, care nu și-a dezvăluit până nu demult poziția în ceea ce privește relația sa cu Chișinăul. Acum este indubitabil că pentru București, R. Moldova este deja al doilea stat românesc. Având o poziție în NATO și găzduind baze americane, România devine o citadelă avansată a politicii occidentale militare și politice în Europa. Astfel, în cazul unei prezențe militare ruse aici, Bucureștiul nu va trece cu vederea acest fapt. Acești doi factori ne pun sub umbrela occidentală, care ne va putea apăra efectiv de aceste pericole", a comentat pentru DW analistul.

După ce Occidentul a înțeles prin fapte că pericolul destabilizării situației din Europa de Est este unul real și încearcă să își întărească poziția, acum urmează ca și politicienii de la Chișinău nu numai să conștientizeze aceste pericole, ci să facă pași concreți pentru a sări de pe butoiul de pulbere. În caz contrar, consecințele escaladării unor noi conflicte la frontiera UE ar putea fi greu de imaginat, iar Federația Rusă nu va rata șansa să își păstreze dominația încă pe mulți ani în regiune.