1917 miliarde de dolari au investit statele lumii, anul trecut, în armament. Aceasta este cea mai ridicată sumă înregistrată din 1988 încoace, după cum reiese din actualul raport anual al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace de la Stockholm, SIPRI. Comparativ cu anul 2018, s-a putut constata un plus de 3,6 procente – cea mai mare creştere anuală din 2010 încoace. La acest bilanţ semnificativ a contribuit şi Germania, care, în 2019, şi-a sporit chetuielile militare cu zece procente faţă de anul precedent. Niciun alt stat din primele 15 ţări ale clasamentului privind volumul cheltuielilor militare nu a crescut investiţiile în armament într-o asemenea măsură ca Germania. Concret, Berlinul a alocat 49,3 miliarde de dolari pentru dotarea armatei sale.     

Politologul Max Mutschler de la International Center for Conversion (BICC) din Bonn atrage atenţia, în dialog cu DW, asupra obiectivului propus de alianţa NATO la summitul desfăşurat în 2014 în Ţara Galilor, anume ca fiecare stat membru să aloce două procente din PIB pentru apărare. Un obiectiv pe care partenerii NATO urmau să-l atingă în decurs de zece ani. "Încă înaintea administraţiei Trump s-au exercitat presiuni asupra Germaniei pentru a-şi spori cheltuielile militare. Vedem acum efectele acestor presiuni. În pofida sumelor ridicate, alocate apărării, Germania este încă departe, totuşi, de a fi atins acest ţel", apreciază Mutschler.

Rusia ca potenţial de ameninţare

Expertul SIPRI Diego Lopes da Silva crede că sporirea chletuielilor militare de către Germania are şi o altă explicaţie, anume că "Berlinul percepe Rusia din nou tot mai puternic drept ameninţare". Moscova se poziţionează pe locul patru în ce priveşte cheltuielile miliare, cu un volum de 65,1 miliarde de dolari, în 2019. Cât de mult alocă Rusia din buget apărării, comparativ cu alte sectoare, se poate constata raportând suma la PIB: aproape patru procente. Germania, însă, a alocat în 2019 numai 1,38% din PIB apărării.  

Lopes da Silva e de părere că percepţia Berlinului cu privire la ameninţarea din partea Moscovei nu e unică la nivel mondial. Şi alte state privesc cu îngrijorare investiţiile masive ale Rusiei în armament. Că e aşa se poate constata şi analizând actualul raport SIPRI. Astfel, şase din cele 15 state care investesc cel mai mult în armament la nivel global sunt membre NATO: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada. Cheltuielile militare ale acestor şase ţări însumează aproape jumătate din bugetele alocate apărării în întreaga lume. În 2019, statele NATO au investit aproximativ 1035 de miliarde de dolari în dotarea militară.  

Max Mutschler nu este deloc surprins de aceste cifre: "Cheltuielile militare se orientează în funcţie de scenariile worst case (cel mai rău caz)." Opinia publică percepe în prim plan adesea conflictele economice dintre state. În spatele acestora se află nu rareori, însă, zăngănitul armelor. "În cazul situaţiei tensionate dintre SUA şi China, de exemplu, nu ştim dacă se va ajunge la un conflict înarmat. Dar armatele celor două state se pregătesc pentru un astfel de scenariu şi au mare succes în munca lor de lobby", apreciază Mutschler. SUA şi China pe poziţii de vârf

Cheltuielile militare ale SUA s-au ridicat, în 2019, la 732 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă, potrivit SIPRI, 38 la sută din totalul volumului investit în apărare la nivel mondial. O bună parte din bugetul alocat de Washington apărării sunt costuri de personal. În ultimii doi ani SUA au angajat un plus de aproximativ 16.000 de militari. O altă parte revine modernizării programului convenţional şi atomar militar al Statelor Unite.

Potrivit raportului SIPRI, sporirea bugetului militar al Washingtonului se datorează şi evoluţiilor din China, care, în ultimii ani, şi-a sporit cel mai mult cheltuielile militare. China se poziţionează pe locul doi, după SUA, la nivel global - cu 14 procente. În 2019, Beijingul şi-a suplimentat cheltuielile militare cu peste cinci procente faţă de anul anterior, ajungând la 261 de miliarde de dolari. Această evoluţie se constată din 1994 încoace. Numai din 2010 şi până astăzi, cheltuielile militare ale Beijingului au crescut cu 85 la sută, totul desfăşurându-se în paralel cu creşterea economică. Investiţiile militare chineze s-au situat aproape constant la 1,9 procente din PIB.  

Discrepanţă faţă de restul lumii

În comparaţie cu cheltuielile militare ale principalilor jucători de pe tabla de şah a lumii, cele înregistrate în restul statelor de pe glob sunt destul de modeste. America de Sud a cheltuit în 2019 aproximativ 53 de miliarde de dolari - peste jumătate din sumă revenind Braziliei. Statele din sud-estul Asiei au investit, la rândul lor, 41 de miliarde de dolari, iar cele africane 42 de miliarde. Cheltuielile diferă de la ţară la ţară şi în funcţie de faptul dacă acestea sunt sau nu implicate în conflicte militare, mai evidenţiază autorii raportului SIPRI.