SIPRI vede lumea confruntată cu o sumedenie de crize din ce în ce mai complexe și imprevizibile. Analiza institutului, intitulată ”Mediul de pace - securitatea într-o nouă eră a riscului”, începe tulburător. Însă nu este lipsită nici de speranță. 

Situație de urgență la nivel mondial din cauza crizelor multiple

Ne aflăm într-o ”urgență planetară”, avertizează Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, cunoscut pentru rapoartele sale anuale privind exporturile de arme. Crizele de mediu și situațiile de securitate se agravează reciproc în mod periculos. Defrișările, topirea ghețarilor și poluarea cu plastic a oceanelor se întrepătrund, ducând la o creștere a numărului de decese cauzate de conflicte, a cheltuielilor cu înarmarea și a foametei. Pandemiile, cum ar fi cele declanșate de coronavirus, reprezintă un pericol suplimentar.

Un exemplu la îndemână este Somalia. În această țară din Africa de Est, o secetă prelungită, combinată cu sărăcia, lipsa de măsuri preventive și un guvern slab, a împins populația în brațele grupului extremist islamist Al-Shabab. America Centrală se numără și ea printre regiunile afectate. Acolo, pierderile de recolte ca urmare a schimbărilor climatice, combinate cu violența și corupția, au declanșat migrația către SUA.

SIPRI afirmă că lumea duce lipsă de un plan transnațional. Lumea ”alunecă” într-o nouă situație de pericol. "Natura și pacea sunt atât de strâns legate, încât efectele negative sau pozitive asupra uneia dintre ele repercutează asupra celeilalte. Putem acționa iar timpul pentru acțiune este acum”, avertizează directorul SIPRI, Dan Smith, într-un interviu acordat DW.

Apel de trezire pentru politicieni și factorii de decizie

Institutul suedez de cercetare a păcii consideră că ultimul său raport, publicat cu puțin timp înainte de deschiderea celui de-al nouălea Forum de la Stockholm privind pacea și dezvoltarea, reprezintă un semnal de alarmă pentru politicieni și alți factori de decizie. Unele guverne nu au reușit să recunoască gravitatea crizei, au privit în altă parte sau chiar au alimentat insecuritatea, este una dintre acuzațiile din document. ”Alți lideri ar dori să acționeze, dar au alte priorități care necesită timp și atenție urgentă, cum ar fi pandemia din ultimii doi ani și, mai nou, războiul din Ucraina”, spune Smith.

Cei 30 de autori de la Institutul de Cercetare pentru Pace și de la alte instituții conchid: ”Societatea umană poate că este mai bogată decât era înainte, dar a devenit semnificativ mai nesigură”. În 93 de pagini, autorii descriu consecințele globale pe care le pot avea evenimente regionale în lumea interconectată de astăzi.

Dezastrele meteorologice provocate de schimbările climatice și pandemia amenință lanțurile de aprovizionare globale. Violența și dezastrele agricole fac viața insuportabilă pentru mulți fermieri și contribuie la migrația globală. Iar ”suferințele afectează adesea țări deja lovite de sărăcie și de proastă guvernare”.

Potrivit cifrelor din ”Environment of Peace: Security in a New Era of Risk”, conflictele armate între state s-au dublat, ajungând la 56 între 2010 și 2020. De asemenea, numărul refugiaților și al persoanelor strămutate s-a dublat, urcând la 82,4 milioane. În plus, după ani de zile de limitare a acestora, în 2020 a crescut numărul de focoase nucleare. Iar în 2021, cheltuielile militare globale au depășit două trilioane de dolari americani. O premieră globală.  

Riscuri mai mari din cauza lipsei de pregătire

Documentul SIPRI atestă o situație dezastruoasă și în ceea ce privește mediul înconjurător. Aproximativ un sfert din toate speciile sunt amenințate cu dispariția iar populația de insecte polenizatoare este în declin accelerat. Calitatea solului este în scădere, ”în timp ce exploatarea resurselor naturale, cum ar fi pădurile și peștele, continuă la niveluri imposibil de susținut”. În plus, schimbările climatice duc la creșterea frecvenței și a intensității fenomenelor meteorologice extreme. 

Margot Wallström, fost ministru suedez de externe și comisar european pentru mediu, a subliniat că pandemia a adus în atenție ”riscurile la care ne expunem dacă nu ne pregătim”. Pe măsură ce crizele de mediu și de securitate se agravează, ”guvernele trebuie să evalueze riscurile viitoare, să dezvolte capacitatea de a le face față și să facă societățile mai rezistente”, îndeamnă Wallström, membră a grupului de experți internaționali care consiliază Inițiativa SIPRI privind mediul de pace. 

Potrivit cercetătorilor în domeniul păcii, Coreea de Sud a demonstrat cum se poate acționa preventiv, aplicând lecțiile învățate în urma epidemiei de SARS din 2002. Astfel, în primii doi ani ai pandemiei, țara a reușit să reducă rata mortalității la Covid la aproximativ zece procente din rata mortalității din țările cu populații comparabile. Coreea de Sud a evitat o mare parte din problemele economice și sociale ”care au fost resimțite în alte țări care nu s-au pregătit în mod adecvat pentru pandemie”, se afirmă în document. 

Soluții propuse pentru prevenirea crizelor

În raportul lor, autorii SIPRI schițează posibile căi de ieșire din criză, întocmind un ghid pentru decidenții politici. Între altele, lumea are nevoie de viziuni de perspectivă, dar și de acțiuni pe termen scurt. Noua eră a riscurilor necesită un nou mod de a conclucra pentru a face față amenințărilor comune. Toate procesele de luare a deciziilor, de la Organizația Națiunilor Unite, până la proiectele municipale, ar trebui să implice persoanele cele mai afectate.

Însă cât de realiste sunt aceste recomandări? Nu este oare îmbunătățirea cooperării internaționale o simplă iluzie, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, al amenințării unei noi Cortine de Fier și al tensiunilor crescânde dintre Occident și China? ”Dacă presupui că ceva este imposibil, devine imposibil”, spune directorul SIPRI, Dan Smith.

Liderii tuturor țărilor ar trebui să acționeze, chiar și numai din interes propriu. ”Ei știu că degradarea mediului duce la mai multă insecuritate. Or, pentru că au nevoie de securitate, trebuie să lupte împotriva degradării mediului, iar acest lucru nu se poate face decât împreună, așa cum au făcut China și SUA în declarația comună privind cooperarea în domeniul schimbărilor climatice la COP 26 din noiembrie anul trecut”, a spus el.

Germaniei, ca putere economică majoră, îi revine un rol politic deosebit în încurajarea și modelarea schimbărilor necesare, în opinia lui Smith. Acesta amintește că Germania a fost prima țară care a ridicat problema conexiunii între schimbările climatice și riscurile de securitate în Consiliul de Securitate al ONU. Acum, Berlinul poate iniția o redresare energetică renunțând nu numai la combustibilii fosili ruși, ci la toate sursele de combustibilii fosili, mai spune el.