1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

SIPRI: Lumea se dezarmează, Europa se înarmează

14 martie 2022

Conform Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, SIPRI, exporturile de arme către Europa crescuseră semnificativ deja înaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Vecinii Rusiei se simt amenințați.

Tancuri ale Rusiei şi Belarus în timpul unor exerciţii militare comune (2.02.2022) în Belarus
Imagine: Russian Defense Ministry Press Service/AP/dpa/picture alliance

Pe fundalul unui nou război în Europa, cifrele privind tranzacțiile globale de arme au o semnificație aparte. Statisticile SIPRI cuprind perioada 2017-2021, care este comparată cu intervalul 2012-2016, astfel încât cifrele nu reflectă încă războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, ele arată deja o creștere enormă a tensiunilor în Europa.

În timp ce comerțul global cu arme a scăzut cu 4,6%, țările europene au cumpărat cu 19% mai mult echipament militar. Astfel, Europa a înregistrat cea mai mare creștere dintre toate regiunile lumii. Pieter Wezeman, unul dintre autorii studiului SIPRI, vorbește despre o "creștere îngrijorătoare a numărului de arme".

Principalii exportatori de armament greu

Potrivit lui Ian Anthony, șeful Departamentului de Securitate Europeană de la SIPRI și expert în chestiuni legate de  Rusia, cele mai recente cifre conțin deja și răspunsul NATO la ”anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și la agresiunea din Donbas". În 2014, NATO a decis "să modifice tendința de scădere a cheltuielilor pentru apărare", a declarat Anthony pentru Deutsche Welle.

Rusia și China au vândut mult mai puține arme

În contextul războiului, interesante sunt și unele schimbări importante la unii exportatorii de arme. Vânzările de arme ale Rusiei, al doilea exportator la nivel mondial după SUA, au scăzut cu 26%.

Însă acest lucru s-a datorat aproape în întregime scăderii comenzilor din partea a doar două țări: India și Vietnam. În următorii ani, India își va relua însă achizițiile mari de arme din Rusia, se arată în raportul SIPRI. Scăderea vânzărilor de arme din China a fost și mai mare: 31%.

Dronă militară turcească model TB2Imagine: Emrah Yorulmaz/AA/picture alliance

Germania, al cincilea mare exportator, a vândut și ea cu 19% mai puține arme. În schimb, exporturile de armament ale SUA au crescut cu 14% față de perioada precedentă, iar cele ale Franței, locul trei în lume, cu 59%.

Vecinii Rusiei cumpără avioane de luptă americane

Chiar dacă cifrele SIPRI acoperă doar perioada de până la sfârșitul anului trecut, conflictul ruso-ucrainean, în plină escaladare, se face deja simțit. "Deteriorarea accentuată a relațiilor între majoritatea statelor europene și Rusia a fost un motor important de creștere a importurilor de arme europene. Îndeosebi în rândul statelor care nu își pot satisface pe deplin nevoile prin propriile industrii de apărare", scrie Wezeman. Afacerile cu arme au jucat și ele un rol important "în relațiile de securitate transatlantice".

De departe, principalul furnizor al europenilor erau Statele Unite ale Americii, mai cu seamă la capitolul avioane de luptă. Marea Britanie, Norvegia și Olanda au comandat împreună 71 de avioane de luptă americane F-35. În 2020/2021, au venit și alte comenzi, din partea țărilor care se simt deosebit de amenințate de Rusia. Finlanda dorește să cumpere 64 de avioane F-35, iar Polonia 32. Germania a comandat cinci avioane de luptă pentru submarine P-8A de la SUA.

Aproape deloc arme pentru Ucraina

Rachete balistice ruseşti tip Yars RS-24Imagine: Dimitar Dilkoff/Getty Images/AFP

Ucraina a importat, însă, puține arme în perioada 2017 - 2021. Potrivit SIPRI, acest lucru se explică în parte prin faptul că "puterea financiară a Ucrainei este redusă, dar și pentru că țara deţine deja o capacitate industrială de apărare și stocuri extinse de arme", în principal din perioada sovietică. Mai mult, potrivit institutului, "până în februarie 2022, mai mulți dintre principalii exportatori de arme și-au restricționat vânzările către Ucraina, de teamă că acestea ar putea alimenta conflictul".

Această reținere nu a împiedicat atacul rusesc. Dintre armele cumpărate de Ucraina, se remarcă 12 drone de luptă din Turcia, 540 de rachete antitanc din SUA, iar de la cel mai mare furnizor, Republica Cehă, 87 de vehicule blindate și 56 de piese de artilerie.

Conform experților SIPRI, în conflictul actual, dronele de luptă și de recunoaștere Bayraktar din Turcia au o importanță militară deosebită. De asemenea, de la începerea războiului circulă numeroase imagini cu tancuri rusești distruse de rachete antitanc americane "Javelin".

Vânzările de arme ale celor mai mari o sută de companii în 2020 pe ţări

Ian Anthony afirmă însă că "niciun sistem de armament nu va determina rezultatul acestui război”. Accentul pus de Rusia pe asediu, utilizarea artileriei grele și bombardamentul aerian imprecis arată că toate discuțiile despre noile tehnologii de armament care decid războiul ar trebui analizate cu circumspecție, potrivit expertului. 

"Geografia politico-militară a Europei s-a schimbat fundamental"

Ce concluzii strategice se pot trage după câteva săptămâni de război? "Războiul din Ucraina a schimbat deja în mod fundamental geografia politico-militară a Europei", spune Ian Anthony.

"Acum nu mai poate exista nicio iluzie în ceea ce privește cooperarea cu Rusia într-un concept de securitate cuprinzător, așa cum s-a convenit în anii 90. Pe o perioadă nedeterminată, Rusia nu poate fi un partener”, spune Anthony. 

Potrivit expertului SIPRI, atacul rusesc asupra Ucrainei îndreptățește NATO să nu mai țină cont de Rusia, așa cum a făcut până acum, în statele membre din est. "NATO este acum exonerată de angajamentele pe care și le-a luat față de Rusia în legătură cu staționarea permanentă a mari unități de luptă în aceste țări".
 

Christoph Hasselbach Analist, corespondent în străinătate și comentator de politică internațională.
Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră