Vineri seara este liniște la Idomeni. Cu câteva ore mai devreme, după ce s-au anunțat rezultatele summitului de la Bruxelles, câteva sute de refugiați au organizat un protest. Ei au cerut deschiderea granițelor și au lăudat Germania. Seara, cam 30 de tineri mai erau pe liniile de cale ferată care trec pe aproape și discutau cu voci ridicate. Se poate face ceva mai mult pentru a forța deschiderea granițelor? Să rămână la Idomeni? O să fie oare expulzați înapoi în Turcia?

Incertitudinea este mare

Din sectorul A al taberei de refugiați (acolo unde se află centrele ONG-urilor, unde medicii lucrează non-stop iar refugiații stau la coadă până târziu în noapte pentru un sandviș) se aud țipete. Acestea vin din marele cort 1, unde locuiesc unul lângă altul bărbați, femei și copii, ca peste tot de altfel. Oameni năvălesc afară, femeile țipă, copiii plâng, tinerii se fugăresc cu bare de fier. Un bărbat mai în vârstă arată că înghesuiala îi înnebunește pe oameni. Cu o zi în urmă, un sirian a fost aproape linșat de afgani. Sirianul deschisese ușa unei toalete pe care o fată de șapte ani uitase să o încuie. Copilul s-a speriat și a țipat. Poliția i-a dat drumul bărbatului după doar cinci minute, dar în tabără încă se povestește că o fată a fost abuzată.

În sectoarele B, C și D ale taberei este aproape liniște după anunțarea rezultatelor summitului UE. Afară sunt 6 grade Celsius iar oamenii stau în corturi și încearcă să doarmă sau stau afară în jurul focului, încercând să se încălzească. În urmă cu câteva zile, camioanele de aprovizionare au adus la Idomeni lemne pentru foc. Se pare că ar fi o donație de la un milionar din New York pe nume Mateo. Viața refugiaților din Idomeni este marcată de zvonuri, presupuneri, insinuări.

Cum se ajunge în vestul Europei?

Câțiva curajoși se gândesc încă să forțeze granița macedoneană pentru a o lua spre vestul Europei. Pe moment, majoritatea refugiaților nu are însă nicio șansă să treacă această graniță, după ce armata macedoneană a reacționat isteric luni, retrimițându-i înapoi în Grecia pe refugiații care încercaseră să treacă frontiera.

Siriana Aisha s-a numărat printre cei 2000 de refugiați care au făcut tentativa de luni. Acum ea vrea să ajungă la Hamburg prin programul de relocare al UE. Acolo trăiește de doi ani fiul ei Feisal, în vârstă de 19 ani. De câteva luni și soțul ei este la Hamburg. Feisal și-a vizitat pentru patru zile mama în tabăra de la Idomeni, vineri seara a zburat înapoi în Germania din Salonic. Săptămâna viitoare va veni la ea și bărbatul ei. Cazul ei nu este unic.

Și soțul Nadei se află în Germania. Sirianul a venit la Berlin în urmă cu cinci luni, cu doi din copiii lor. Nada ar urma acum să facă același lucru, cu ceilalți doi copii. Pe moment sunt însă blocați la Idomeni, fără bani, dar cu speranța că programul european de relocare îi va ajuta să-și reîntregească familia. Pentru studentul la Drept Hussein din Damasc, acest program nu pare de mare ajutor. Cei care fac cerere de a fi ajutați prin acest program trebuie mai întâi să treacă de un interviu prin Skype. În acest sens, refugiații interesați de la Idomeni au la dispoziție acces la Skype de trei ori pe săptămână timp de o oră. Prioritate au familiile, apoi persoanele cu nevoi speciale, apoi minorii. Hussein a calculat că vor trece cel puțin doi ani până ar veni rândul său. Se simte neajutorat.

Ce se va întâmpla cu Idomeni?

Poliția greacă a împărțit joi un flyer în greacă și arabă. Refugiaților li se cere să se mute într-unul din centrele administrate de statul elen. Acolo ar fi condiții mai bune, se asigură cazare, hrană și toate cele necesare. Apelul a fost reluat vineri de premierul grec Alexis Tsipras din Bruxelles. Refugiații din Idomeni trebuie să se mute „în centrele de preluare sigure și umanitare“. Dar la Idomeni se întâlnesc mereu refugiați care au plecat din astfel de centre. Condițiile de trai de acolo ar fi mai proaste ca la Idomeni, susțin ei. În plus, centrele respective ar fi deja cu capacități depășite. Afirmațiile lor sunt confirmate de statisticile oficiale, mereu actualizate. Guvernul grec a promis ajutor. Vor fi deschise noi tabere pentru refugiați și va fi angajat personal suplimentar. În martie, 2300 de șomeri vor fi angajați la noile centre, cu salarii între 431,75 și 495,25 de euro lunar, cu contracte pe opt luni.

Și ce se va alege de Idomeni? Guvernul grec vrea să reducă numărul refugiaților de acolo. Ministrul Migrației Giannis Mouzalas spune că tabăra nu va fi dezafectată. Se pare că provizoratul de la Idomeni se va permanentiza. Organizația „Medici fără frontiere“ a închiriat teren și mai mult de la țăranii greci din zonă. Două corturi mari cu paturi au fost deja pregătite vineri. Urmează altele și este nevoie de ele. Pentru că vor veni și mai mulți oameni la Idomeni, în condițiile în care vremea se îmbunătățește și dacă condițiile din centrele de preluare nu se ameliorează iar programul de relocare al UE nu va avea succesul scontat.