Dacă premierul Ungariei Viktor Orban s-a așteptat la susținere la summitul UE din partea omologului slovac Robert Fico, atunci a fost dezamăgit. Noul premier al Slovaciei s-a alăturat majorității statelor comunitare în sprijinirea deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, chiar dacă pe fondul unor rețineri. "Nu ne vom opune deciziei UE de a demara negocierile de aderare cu Ucraina", a declarat Fico în fața reporterilor la sosirea sa la Bruxelles.

Anterior, observatorii s-au temut că Fico va sprijini eforturile lui Orban de a bloca începerea negocierilor cu Ucraina, mai ales că, în campania electorală, actualul șef de guvern de la Bratislava adoptase o poziție anti-ucraineană riguroasă. Orban a fost deci singurul lider european care nu a vrut să voteze pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Înainte de votul decisiv, Orban a părăsit sala, astfel încât toți ceilalți lideri comunitari să poată adopta în unanimitate începerea negocierilor cu cele două țări.

Apropiere de Ucraina

Orban nu a renunțat însă la veto-ul său privind pachetul de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Dar nici în această chestiune nu l-a putut atrage pe Fico de partea sa. "Mă bucur că 26 de țări au putut cădea de acord asupra acestei propuneri de compromis. Este un compromis bun", a spus premierul ceh Petr Fiala vineri (15.12.2023). Datorită relațiilor istorice dintre țările lor, Fiala menține un contact strâns cu Fico.

Nu a mai rămas mare lucru din afirmațiile anti-ucrainene din campania electorală ale șefului de guvern slovac. În schimb, el s-a pronunțat pentru relații bune cu țara vecină. Guvernul său permite continuarea livrărilor comerciale de arme către Ucraina și a oferit Kievului ajutor în deminarea teritoriului. În plus, Fico a anunțat la Bruxelles posibile discuții cu premierul ucrainean Denys Smyhal la frontiera comună dintre cele două țări.

Fico se opune procuraturii speciale

Pe plan intern însă, Fico a demarat deja schimbări majore în anumite instituții precum poliția și vizează prin modificări legislative de urgență să lichideze cele mai puternice instanțe ale statului de drept - procuratura specială și tribunalul penal special. Acestea au fost înființate în 2005 pentru a ancheta infracțiuni grave și fapte de corupție. 

În ultimii mai bine de trei ani, procuratura specială a pus sub acuzare și în unele cazuri chiar condamnat jduecători, procurori, funcționari înalți din poliție și politicieni care aveau legături cu partidul Smer al lui Fico. Fostul ministru de Interne și actual ministru al Apărării Robert Kalinak fusese și el arestat preventiv. Zeci de alte persoane, printre care fostul procuror special Dusan Kovacik, au fost condamnate. Fico însuși a fost inculpat și a fost salvat de arest preventiv doar de imunitatea sa parlamentară și de refuzul legislativului slovac de a aproba începerea urmăririi penale în cazul său.

"Procuratura specială este un bastion al încălcării drepturilor omului", a răspuns Fico acum. Împreună cu tribunalul special și cu poliția, această instituție ar fi primit misiunea de a porni o luptă politică împotriva sa și a partidului său.

Asasinarea lui Jan Kuciak și a Martinei Kusnirova

Fico a renunțat în 2018 la postul de premier, după asasinarea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale Martina Kusnirova. După crima dublă, în Slovacia au avut loc masive demonstrații. Cel care a comandat crima nu a fost încă prins iar procesul continuă. Nu a putut fi dovedită însă o implicare directă a lui Fico și a guvernului său de atunci.

Ancheta generată de asasinat a dezvăluit însă o întreagă rețea de corupție în care erau implicați judecători, procurori, polițiști, oameni de afaceri și politicieni, inclusiv din partidul lui Fico, Smer. Cu toate acestea, Smer a câștigat la sfârșitul lui septembrie alegerile anticipate și a putut forma un nou executiv.

Imediat după preluarea puterii, Fico a demarat primii pași de lichidare a procuraturii speciale și a tribunalului penal special. Procedura ar urma să treacă de parlament în regim de urgență deja până la sfârșitul anului. Decizia i-a scos din nou în stradă pe slovaci, la îndemnul opoziției.

Bruxellesul este gata să intervină

În ultima săptămână, lupta pentru statul de drept în Slovacia a ajuns până la Parlamentul European. Miercurea trecută (13.12.2023), la Strasbourg a avut loc o dezbatere pe această temă între europarlamentari și reprezentanți ai Comisiei Europene. "Comisia nu va ezita să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea dreptului comunitar", a dat asigurări comisarul pentru Justiție Didier Reynders, menționând o posibilă înghețare a fondurilor europene pentru Slovacia.

Guvernul Fico vrea să evite un astfel de scenariu și urmărește coordonarea măsurilor sale cu Comisia Europeană. "Nu facem politica pumnului în masă", a spus ministrul slovac de Externe Juraj Blanar pentru DW.  "Vrem să comunicăm, nu vrem să facem nimic pe ascuns, pentru că urmărim să avem relații bune."

Comisia a salutat această abordare și a cerut Bratislavei să renunțe la orice măsuri grăbite împotriva procuraturii speciale și a altor instituții. "Comisia Europeană trebuie să aștepte până după adoptarea legilor dubioase în Slovacia înainte de a putea lua măsuri", a explicat pentru DW vicepreședinta CE Vera Jourova.

Dezbaterea din PE și avertismentele Comisiei l-au deranjat pe Fico. El a acuzat opoziția că ar face valuri la Bruxelles împotriva guvernului său. "Nici măcar șobolanii nu fac așa ceva", a afirmat el în presa slovacă. Opoziția respinge însă acuzațiile lui Fico.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.