Pe lângă statutul de Capitală Culturală Europeană pe care îl deține anul acesta și care a umplut orașul de evenimente, Timișoara va fi, pentru patru zile, și o capitală a lumii academice românești de pretutindeni. Peste 1000 de invitați din diaspora și din România participă, începând de luni, 10 aprilie 2023, la cea de-a cincea ediție a Conferinței „Smart Diaspora”.

Este a doua oară când evenimentul are loc la Timișoara, după cea din 2016 și după ce primele trei (2008, 2010 și 2012) au fost găzduite la București. Iar invitat special anul acesta este Jean-Marie Lehn, laureat francez al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, profesor la Universitatea din Strasbourg și membru de onoare al Academiei Române.

Conferințele și atelierele de idei din programul pregătit de Alianța Timișoara Universitară, o platformă de colaborare academică ce reunește patru dintre instituțiile de studii superioare din oraș, acoperă, între multe altele, variate domenii ale științelor aplicate și inovației, educație, economie, guvernanță și performanță instituțională, orașe inteligente, antreprenoriat, alimentație sau medicină.

Despre cultură, în anul capitalei culturale europene

Abordarea conferințelor pare orientată pe exploatarea interdisciplinarității. Un astfel de workshop va fi dedicat antreprenoriatului cultural iar scopul lui, explicat pentru DW chiar de coordonatorul acestei dezbateri, violistul româno-elvețian Ladislau Cristian Andriș, timişorean la origine, care si-a efectuat studiile în Occident iar în prezent pendulează între Elveţia şi oraşul natal, unde predă la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest (UVT), fiind totodată şi director artistic al Romanian Chamber Orchestra, este „de a realiza un transfer de cunoștințe între participanții din diasporă și cei din țară. Ne propunem generarea unor proiecte culturale deosebite și preluarea antreprenoriatului cultural în cadrul instituțiilor de învățământ superior din țară”.

Temele din panelurile de discuții, la care participă artiști, manageri culturali, organizatori, directori de evenimente şi jurnalişti, vor genera dezbateri despre diplomația culturală, despre modele de succes (cum este cazul Festivalului George Enescu) sau despre promovarea artei în mass-media. Vor vorbi despre cum poate fi administrată cultura români care au reușit fie acasă, fie afară.

Așa vede lucrurile Mihai Constantinescu, consilier artistic al Festivalului Enescu și al orchestrei Filarmonicii George Enescu, drector Artexim până în 2021, care a vorbit, pentru DW, despre relevanța evenimentului de la Timișoara: „Este o inițiativă deosebită de a ne întâlni, cunoaște și împărtăși din experiența noastră, de a învăța și prelua inițiative ale colegilor noștri din țară și diaspora. Sunt onorat că voi putea prezenta, împreună cu noua directoare a Artexim, doamna Cristina Uruc, o succintă dar interesantă istorie a edițiilor de după 1989 a acestui eveniment emblematic al României”.

Printre invitaţi se numără şi Georgiana Vidican-Teohari, muzician și consultant în managementul cultural, a cărei formare artistică și profesională a fost o continuă pendulare între România și Germania, culminând cu un doctorat în care a propus bune practici germane ce ar putea fi preluate și în mediul artistic românesc. Pianista a punctat, pentru DW, „bucuria de a fi parte într-un eveniment de o asemenea anvergură” și dorința „de a contribui cu tot ce am învățat peste hotare la îmbunătățirea sistemul educațional românesc”.

Mesajul se îndreaptă către artiștii din generația Y: „Să îndemn la conștientizarea aptitudinilor antreprenoriale dobândite de studenții instituțiilor de învățământ superior cu profil artistic, la găsirea unor soluții de maximizare a competențelor de leadership, de business, de marketing, management sau PR, și la deschiderea instituțiilor cu profil artistic spre abordări interdisciplinare”, a precizat Vidican-Teohari.

Nevoia de a recupera creierele fugite

Întors din Arabia Saudită, unde a predat cinci ani, pentru că îi era „dor de casă” și pentru că „acasă poți fi mai fericit”, conferențiarul universitar dr Sorin Ciutacu, de la Universitatea de Vest, este încântat că la evenimentul de la Timișoara oamenii au ocazia să schimbe idei, să-și împărtășească experiențele și să pună bazele unor noi proiecte viitoare. „Discutăm avantajele procesului de brain gain, ca opus brain drainului din deceniile trecute. Valoarea adăugată a reîntoarcerii, măcar temporare, a specialiștilor din diaspora poate conduce la un game-changer pentru situarea României în plan global ca putere economică, geopolitică și forță intelectuală”.

Despre un alt workshop, PromoȘtiința, la care se va discuta despre cum poate fi știința adusă mai aproape de tineri, a vorbit pentru DW chimistul Marius Matache, cercetător în domeniul mediului la Universitatea din București: „Astfel de evenimente sunt extrem de importante pentru a pune bazele unei rețele din care să facă parte specialiști și alte entități interesate să promoveze disciplinele STEAM, domeniile cunoscute sub denumirea generică de științe exacte. În România, acestea sunt într-un con de umbră și e dificil să atragem generațiile tinere, mai ales pe fondul unei subfinanțări accentuate. Din nefericire, rezultatul este un deficit de specialiști - chimiști, biochimiști și alte profesii cu înaltă calificare. Companiile farmaceutice, de exemplu, ni se plâng că nu găsesc oameni pe care să-i angajeze. În workshopul de la Timișoara vrem să dezbatem despre cum putem să ne păstrăm acasă creierele, ce instrumente avem pentru citizen science, cum putem promova știința printre tineri. Ne bucură participarea biologului și exploratorului Alexandru Stermin, dar și ocazia de a analiza modul în care participă în acest proces societatea civilă, de exemplu, fondul Științescu”.

Înainte de conferința pe care o va susține marți în Aula Magna a Universității de Vest, profesorul Jean-Marie Lehn va primi titlul de doctor honoris cauza al univeristății din TImișoara.