Emmanuel Macron a făcut declarații cum rar auzi din partea unui om politic occidental cu privire la războiul rusesc împotriva Ucrainei. La un summit convocat în grabă, la care au participat 25 de guverne din Europa, SUA și Canada, președintele francez a spus următoarele: "Vom face tot ce este posibil, atât timp cât va fi nevoie".

Dacă la numeroase summituri de până acum s-a discutat despre sprijinul ce poate fi oferit Ucrainei în scopuri de apărare, formula "tot ce este posibil" utilizată de liderul francez a stârnit curiozitatea jurnaliștilor. Rugat să dezvolte ideea, Emmanuel Macron, care revendică din ce în ce mai mult un rol de lider pentru Franța în susținerea Ucrainei, a precizat că nimic nu este exclus, nici măcar desfășurarea de trupe terestre, respectiv de soldați francezi. Șeful statului francez s-a grăbit să își nuanțeze afirmația, precizând că este vorba de o discuție teoretică. Nu există, a spus el, "niciun consens" cu privire la o astfel de chestiune în rândul statelor reunite la Paris, între care s-au numărat Germania, Polonia, Regatul Unit și țările baltice. Totuși, premierul slovac Robert Fico a confirmat în cursul serii că problema a fost discutată iar unele țări, printre care și a sa, nu au exclus această posibilitate. 

Critici în Germania 

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat în dimineața de după conferința de la Paris că a existat un consens în privința faptului că nu vor exista soldați europeni în Ucraina. El i-a contrazis astfel pe Macron și Fico la un eveniment desfășurat la Freiburg, după ce inițial preferase să mențină tăcerea.

Era de așteptat ca intervenția președintelui francez să declanșeze o discuție între aliații occidentali, care până ieri avusese loc în cel mai bun caz doar în spatele ușilor închise. De remarcat că Emmanuel Macron nu a oferit niciun detaliu concret. Să fi avut el în minte trupe de luptă, soldați pentru sprijin logistic sau instructori? Ori, poate, s-a referit la personal de operare pentru sistemele de armament furnizate de Occident?

Șeful guvernului german a reiterat că nu va furniza armatei ucrainene rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune din stocurile germane. Scholz a avertizat că Marea Britanie și Franța, care furnizează rachete de croazieră cu rază de acțiune și țintă mai scurtă, s-ar putea transforma în beligeranți. El a confirmat astfel, pentru prima dată în mod public, faptul că soldații britanici și francezi participă activ la lupta defensivă împotriva Rusiei prin programarea datelor de țintire pentru rachetele de croazieră. Cu toate acestea, din câte știm, acești soldați nu sunt staționați în Ucraina.

Macron îl critică indirect pe Scholz

Din refuzul fără echivoc al cancelarului german față de livrarea rachetelor de croazieră înseamnă se poate înțelege că oficialul federal respinge desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina. Ideea sugerată de Macron ar constitui, nu doar în ochii guvernului german, o nouă etapă a escaladării. În cadrul conferinței sale de presă, președintele francez nu a făcut defel economie de cuvinte pentru a critica ceea ce el consideră a fi o atitudine ezitantă din partea Germaniei și a altor țări din UE și NATO. "Mulți dintre cei care spun astăzi ‚niciodată‘ sunt aceiași care acum doi ani spuneau: niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete, niciodată asta, niciodată aia", a declarat Emmanuel Macron la doi ani după declanșarea, de către Rusia, a atacului pe scară largă împotriva Ucrainei.

Reprezentanții Partidului Verzilor, aflat la guvernare, dar și cei din opoziția creștin-democrată au respins ideile lui Macron privind trupele terestre. Iar la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat în mod previzibil, afirmând: "Dacă sunt trimise trupe occidentale, un conflict direct între NATO și Rusia nu mai este doar o posibilitate, ci o fatalitate", a declarat Peskov.

O coaliție a rachetelor de croazieră fără Germania

După o cină lungă la Palatul Elysée, Macron a anunțat formarea unei coaliții a celor care doresc să livreze arme mai puternice și rachete de croazieră, dar fără a preciza ce țări vor lua parte la această inițiativă. Însă mesajul pentru Germania a fost clar, de vreme ce Macron nu a mai fost dispus să aștepte o eventuală răzgândire a lui Scholz în privința Taurus. Probabil că s-a luat în considerare posibilitatea de a cere Germaniei să livreze rachetele Marii Britanii și Franței, care le-ar putea folosi apoi în Ucraina fără implicarea armatei germane.

La Paris, șefa guvernului estonian, Kaja Kallas, și-a reiterat propunerea de a contracta, din postura de comunitate a statelor UE, o datorie comună pentru a finanța achizițiile de arme pentru Ucraina. La reuniunea de vineri a miniștrilor de finanțe din UE, ministrul german de finanțe Christian Lindner a respins însă în mod clar euroobligațiunile sau datoria comună pentru apărare.

Mai multă "suveranitate" pentru Europa

Unul dintre subiectele discutate pe larg la summitul de la Paris a fost cel referitor la o eventuală împotmolire a ajutorului SUA, care este principalul furnizor de arme pentru Ucraina. 

"Acest război determină viitorul nostru indiferent de rezultatul alegerilor americane din noiembrie”, a declarat Emmanuel Macron. În opinia sa, Europa are datoria de a se proteja. "Suntem convinși că o înfrângere a Rusiei este esențială pentru securitatea și stabilitatea Europei".

Până acum, Franța a insistat ca banii europeni să fie cheltuiți și cu producătorii europeni de arme, de preferință francezi. Acum, Macron a declarat că susține o inițiativă a Republicii Cehe de a cumpăra muniție din afara continentului. Republica Cehă vrea să cumpere până la 800.000 de proiectile de artilerie din țări terțe. Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat faptul că UE a livrat până acum doar o treime din cele un milion de grenade promise. UE vorbește despre livrarea a 500.000 de muniții.

Franța ar putea face mai mult

O privire asupra cifrelor ne arată că Franța nu a fost până acum unul dintre cei mai mari furnizori de arme sau muniții. Potrivit Institutului din Kiel pentru Economie Mondială, Statele Unite și Germania sunt în fruntea clasamentului atunci când vine vorba de cifre absolute. Pentru Emmanuel Macron este așadar loc de mai bine. Aceasta dacă este să vorbim despre măsuri concrete și nu doar despre teoretice trimiteri de trupe în Ucraina.