Totul putea fi atât de frumos. A venit vara, tot mai multă lume intră în vacanță, iar numărul de infecții în Germania este la un nivel scăzut. De n-ar fi fost așa-numita variantă Delta a virusului, responsabilă, deja, pentru cel puțin jumătate din noile infecții.

Chiar și persoanele complet vaccinate trebuie să accepte din nou restricții. Oricine intră în Germania dintr-o zonă în care circulă o variantă a virusului trebuie să intre în carantină timp de 14 zile. Fără crâcneli. 

Circa 62% dintre germani se tem că va exista un nou val de infecții - cu 12% mai mulți decât în vara anului 2020, după primul val – potrivit sondajului ARD-Deutschlandtrend. Institutul de cercetare a opiniei publice Infratest-Dimap a realizat săptămâna aceasta un studiu reprezentativ privind opțiunile politice, intervievând aproximativ 1300 de germani.
De departe, cea mai mare îngrijorare este cauzată de situația din grădinițe și școli, 79% dintre cei cu drept de vot și 89% dintre părinții cu copii de vârstă școlară temându-se că restricțiile impuse în ultimele luni vizând activitatea școlară și a grădinițelor vor avea un impact negativ asupra dezvoltării copiilor.

Precauție

Și din acest motiv se cer măsuri de precauție, gândite în timp util, pentru o predare sigură în şcoli la toamnă. Printre acestea se numără dotarea tuturor sălilor de clasă cu sisteme de filtrare a aerului, inițiativă care se bucură de susținerea a 84% dintre germanii consultați.

Oferirea de predare alternativă chiar și atunci când ratele de incidență sunt ridicate este susținută de 68% dintre alegătorii cu drept de vot. Testarea de două ori pe săptămână, cel puțin pentru elevii nevaccinați, ar trebui menținută în toamnă, potrivit a trei sferturi dintre germani (76%).

Mai puțin populară este obligativitatea purtării măștii de protecție în clasă - patru din zece germani (37%) și numai 27% dintre părinții copiilor de vârstă școlară susținând această idee. 

Economia a pornit din nou

Deși temerile legate de un al patrulea val pandemic sunt tot mai mari, atmosfera economică este bună. Pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei, anul trecut, o majoritate (60 %) exprimă un sentiment pozitiv. Cu toate acestea, există diferențe mari în funcție de preferințele politice ale persoanelor intervievate. 

Dacă alegerile federale ar avea loc duminica viitoare, CDU și CSU, care candidează împreună, ar câștiga scrutinul. Împreună, formaţiunile conservatoare întrunesc 28% în sondaj. Verzii, care au condus pentru scurt timp clasamentul în primăvară, se află pe locul al doilea, cu 20%.

Social-democrații, aflați în prezent la guvernare alături de CDU/CSU, nu au câștigat aproape deloc teren, ocupând în continuare locul trei, cu 15%. Comparativ cu 2017, când SPD a obținut cel mai slab rezultat din istoria postbelică a Germaniei (20,5%), partidul înregistrează din nou un regres semnificativ.

Cine ar guverna cu cine?

De vreme ce nu este de așteptat ca un singur partid să obțină majoritatea absolută la alegerile pentru Bundestag, guvernul federal va trebui să fie asigurat și de această dată de o coaliție, actuala alianță între grupul CDU/CSU și SPD fiind insuficientă pentru o nouă majoritate.

Circa 39% dintre germani ar dori ca CDU/CSU să determine în continuare formarea coaliției. Aceștia preferă continuitatea politică la Berlin și, din nou, un cabinet condus de conservatori în următoarea perioadă legislativă.

Este interesant de observat că CDU/CSU primește cel mai mare sprijin în toate grupele de vârstă. În total, numai 20 la sută dintre germani ar prefera ca SPD să conducă guvernul federal, așa cum s-a întâmplat ultima dată între 1998 și 2005. Alţi 19% ar prefera un guvern condus de Verzi, ceea ce ar fi o premieră. O cincime dintre respondenți (22 %) nu exprimă în prezent nicio preferință.

Olaf Scholz cancelar?

Tabloul este mai puțin limpede când examinăm cei trei candidați la funcția de cancelar. Dacă nu Parlamentul, ci cetățenii ar fi cei care ar putea determina cine ocupă fotoliul de cancelar, social-democratul Olaf Scholz ar avea cele mai mari șanse, acesta fiind favorizat de 29% dintre cei chestionați. 

Scholz este urmat de șeful Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Armin Laschet, cu 28%. Numai 18% dintre cei chestionați i-ar acorda votul ecologistei Annalena Baerbock, în timp ce un sfert dintre germani sunt indeciși.

Importantă pentru partide este și întrebarea dacă cetățenii ar dori să vadă schimbări majore în Germania sau dacă ar prefera ca totul să rămână așa cum este. O schimbare fundamentală a țării este susținută de 34% dintre cei intervievați, cu 15% mai mult decât în 2017. Însă majoritatea (57%), susține doar ”unele corecții de curs”.

Cei mai mulți adepți ai schimbării se regăsesc în rândul susținătorilor Alternativei pentru Germania, AfD (58%) și ai Partidul Stângii (53%), urmați de alegătorii Verzilor (46%). În schimb, majoritatea electoratului CDU/CSU și SPD (70%), precum și cel al FDP (75%), consideră că ar trebui să existe doar ajustări moderate.