La puțin peste un an de la invazia Ucrainei, la 24 februarie 2022, sfârșitul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei încă nu se întrevede. Nenumărate orașe au fost distruse, soldați și civili au fost uciși și răniți. În prezent, Rusia ocupă o cincime din teritoriul Ucrainei, iar Vladimir Putin vrea chiar mai mult. În același timp, președintele Volodimir Zelenski, anunță că Ucraina vrea să revendice tot teritoriul ocupat de Rusia, inclusiv Crimeea. Însă chiar și războiul împotriva Ucrainei se va încheia în cele din urmă, poate chiar la masa negocierilor.

Întrebarea este în ce condiții. Un posibil răspuns oferă sondajul realizat de la Infratest-Dimap, la comanda televiziunii publice ARD. În februarie 2023, din cei 1.311 alegători chestionați pe această temă, cei mai mulți (73%) au fost de părere că Ucraina ar trebui să decidă singură când să intre în negocieri cu Rusia, iar această decizie nu ar trebui să fie influențată de susținătorii din SUA sau Europa. În principiu, alegătorii tuturor partidelor sunt de acord cu acest lucru, cu un sprijin deosebit de puternic remarcat în rândul ecologiștilor (83 la sută). 

Sociologii au întrebat și dacă Ucraina ar trebui să cedeze teritoriul național în schimbul unui acord de pace cu Rusia. Numai o minoritate de 35% consideră că Ucraina ar trebui să facă aceasta, poziție foarte răspândită în rândul partidului populist de dreapta AfD (64%). Majoritatea (54%) se opune oricărui transfer de teritoriu. Această poziție este susținută în principal de susținătorii Verzilor și ai SPD.

Oamenii sunt îngrijorați de consecințele războiului asupra vieții lor. 58 la sută se tem că Germania va fi târâtă în război, iar 69 la sută dintre germani cred că situația economică s-ar putea deteriora suplimentar. 

Chestiunea livrărilor de arme a fost subiectul unei mari controverse săptămâna trecută, când mii de oamenii au ieșit în stradă fie pentru a susține livrarea de arme pentru Ucraina, fie pentru a-și manifesta dezaprobarea. Cei mai mulți dintre respondenți (47%) sunt de acord cu livrările de arme către Ucraina. În același timp, predomină judecata potrivit căreia eforturile Germaniei de a pune capăt războiului până în prezent nu au mers suficient de departe (53%).

Un alt aspect important în vremuri de război îl reprezintă persoana aflată la conducerea Ministerului Apărării. În ultima lună și jumătate, domeniul apărării a fost condus de social-democratul Boris Pistorius, pe care cei mai mulți cetățeni nu îl cunoșteau prea bine înainte de preluarea mandatului. Pistorius a reușit să ajungă în scurt timp în vârful scării de popularitate în rândul politicienilor germani datorită caracterului său întreprinzător și deschis, a determinării sale și a bunelor sale relații cu trupele. Astfel, 52% dintre cei chestionați sunt mulțumiți de activitatea lui Boris Pistorius. El este urmat de cei doi politicieni ecologiști - ministrul de Externe Annalena Baerbock (47 la sută) și ministrul Economiei, Robert Habeck (41 la sută). Circa 38 la sută dintre cei intervievați spun că sunt mulțumiți de activitatea cancelarului Olaf Scholz.

Cancelarul Olaf Scholz și ministrul de externe Annalena Baerbock doresc să reorienteze politica externă germană, demers care îi determină să caute aliați. Rusia nu mai este un partener după invazia din Ucraina, iar scepticismul cu privire la dependența economică și politică ridicată față de China este în creștere, independent de faptul că Beijingul a fost în atenția presei ca posibil mediator în războiul din Ucraina. Întrebați ce țară este mai demnă de încredere, 59% dintre germani spun că SUA. Pe locul doi se află Ucraina, cu 47%. Urmează India cu 33 la sută. China este un partener important de politică externă pentru doar 8 la sută dintre germani.

Valori record pentru conservatori 

Politica externă este determinată în mare măsură de coaliția de guvernare formată din Partidul Social-Democrat, Verzi și Partidul Liberal-Democrat. Or, nu se remarcă prea multe schimbări în ceea ce privește evaluarea activității guvernului federal. O treime dintre germani au o părere pozitivă despre prestația executivului, iar două treimi critică activitatea lui. În această situație, profită opoziția.

Întrebați ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale, 31 la sută dintre respondenți au indicat grupul conservator CDU/CSU, care astfel atinge un maxim al ultimilor doi ani. În schimb, cele trei partide din coaliția guvernamentală scad. Social-democrații cancelarului Scholz ar obține 18 procente (-2), Verzii 17 procente (-1), iar liberal-democrații nu mai mult de 6 procente, în scădere cu un punct procentual. Valorile Alternativei pentru Germania rămân neschimbate: 14 la sută (-1). Die Linke (stânga radicală) ar putea conta pe 5 procente (+1).

Inclusiv Germania este încă departe de egalitatea de gen

Guvernul urmărește de ceva timp implementarea unei politici externe feministe. În acest sens, săptămâna aceasta, ministrul de externe Annalena Baerbock a prezentat un concept menită să ofere o mai mare greutate preocupărilor femeilor. 

Însăși data prezentării noii politici externe, mai feminine, a fost aleasă cu grijă, cu doar câteva zile înainte de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii. În multe părți ale lumii, inclusiv în Germania, egalitatea de gen se lasă așteptată. De pildă, Oficiul Federal de Statistică a stabilit că în Germania femeile câștigă în medie cu 18% mai puțin decât bărbații pe ora lucrată.

În ceea ce privește salariile, 77% dintre femei se simt dezavantajate. De asemenea, femeile se simt clar dezavantajate în ceea ce privește asigurarea fondurilor pentru bătrânețe (71%) și îngrijirea rudelor (69%). Majoritatea bărbaților împărtășesc această părere. Totuși, în ceea ce privește femeile care ocupă funcții de conducere, opiniile bărbaților și ale femeilor sunt total diferite. Doar 47% dintre bărbați consideră că femeile sunt dezavantajate în acest domeniu, au constatat cercetătorii de la Infratest-Dimap.