Coaliția este în momentul de față în mare dificultate, după ce primarul Bucureștiului Nicușor Dan a bulversat scena de joc a candidaților pentru Cotroceni, plasându-se în cele mai recente sondaje de opinie pe locul doi, după Călin Georgescu. Este tot mai evident că prezidențiabilul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, e o alegere greșită, scorul din sondaje fiind chiar mai mic decât cel obținut de Marcel Ciolacu la prezidențialele din 24 noiembrie. Legat de candidatul comun al coaliției, europarlamentarul Vasile Dâncu a spus, potrivit Euronews România, că „lumea nu se mai poate concentra la discursurile frumoase, chiar dacă sunt motivaționale și inspiraționale“ și că „lumea vrea emoții, conflicte, scandal“. Numai că discursurile „frumoase“ ale lui Crin Antonescu sunt tributare mostrelor din noua limbă de lemn, populismului, promisiunilor pe care un președinte nu le poate îndeplini pentru că nu sunt în atribuțiile prevăzute de Constituție.

46 la sută dintre români cred că anularea alegerilor a fost nejustificată 

Apariția primarului Bucureștiului în prim-planul alegerilor prezidențiale din mai este la fel de surprinzătoare ca plasarea Elenei Lasconi pe locul doi la alegerile din 24 noiembrie, doar la patru procente în urma lui Călin Georgescu, urmată de căderea dezastruoasă a acesteia în ultimele sondaje la nouă-zece procente.

Potrivit unui sondaj realizat de FlashData, Călin Georgescu ar obține 37% din voturi, Nicușor Dan – 21%, iar Crin Antonescu – 17%.

Același sondaj relevă că 46% dintre români cred că anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a fost „o acțiune nejustificată“, iar 41% au răspuns că a fost „o acțiune necesară pentru a asigura corectitudinea procesului electoral“.

Un sondaj CURS privind intențiile de vot ale bucureștenilor publicat în urmă cu câteva zile arată că la alegerile din mai Călin Georgescu ar obține 31% din voturi, Nicușor Dan – 29%, iar Crin Antonescu – 24%. Faptul că Georgescu se menține pe primul loc și în opțiunile bucureștenilor e mai îngrijorător chiar decât scorul la nivel național, care e mai mare doar cu câteva procente.

Va declara Călin Georgescu tot zero lei pentru campania electorală din mai?

Chiar și în lipsa unor noi informații de la serviciile secrete privind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, Călin Georgescu ar putea fi scos din cursă pentru „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război“, din cauza declarațiilor pozitive legate de Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu. Această infracțiune va rămâne lipită pe fruntea lui Georgescu și la depunerea candidaturii pentru alegerile prezidențiale din mai. 

Într-un interviu recent pentru DW, politologul Cristian Preda a spus că atât Călin Georgescu cât și George Simion ar putea fi opriți să candideze: „Dacă judecătorii Curții Constituționale își vor menține filosofia, doctrina democrației militante pe care au îmbrățișat-o atunci când au respins-o pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, toți acești lideri izolaționiști vor fi excluși din competiția pentru Cotroceni, și nu mă aștept ca judecătorii Curții să abandoneze această doctrină.“

În continuarea afirmațiilor politologului Cristian Preda, e suficient ca CCR să apeleze la aceleași argumente pentru blocarea candidaturii lui Călin Georgescu, așa cum a făcut-o în cazul Dianei Șoșoacă, explicit să sancționeze cultul în public al criminalilor Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, pe care i-a calificat „eroi prin care a trăit istoria noastră“. 

Președintele CCR explică decizia anulării alegerilor, în contextul declarațiilor lui JD Vance

După ce vicepreședintele american a declarat la Conferința de Securitate de la München că alegerile din România au fost anulate „pe baza suspiciunilor fragile ale serviciilor de informații și ale presiunii enorme din partea vecinilor continentali“, președintele CCR Marian Enache a explicat într-un interviu pentru Juridice.ro decizia Curții de anulare a alegerilor, punând-o în oglindă cu declarația vicepreședintelui american: „Concluzia de referință a discursului domnului vicepreședinte JD Vance este ideea de fragilitate evocată în privința democrației, pe care Curtea Constituțională tocmai a constatat-o în hotărârile sale. Consider că această stare a democrației se regăsește în însăși fragilitatea structurilor sociale de bază ale societății noastre“.

Fără să numească instituțiile care contribuie la fragilitatea democrației, putem presupune că, legat de fraudarea alegerilor, se fac vinovate în primul rând serviciile de informații și Autoritatea Electorală Permanentă. De la alegerile din 24 noiembrie nu a căzut nici un cap din structurile serviciilor secrete și nici nu se întrevede că se va întâmpla acest lucru.

Față de multe decizii controversate ale CCR de-a lungul timpului pe fondul politizării instituției, de data aceasta anularea alegerilor prezidențiale se impunea din mai multe cauze în contextul neregulilor din întregul proces electoral, cele mai importante fiind falsul în declarații privind finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu și glorificarea lui Antonescu și Zelea Codreanu, precum și declarațiile sale potrivit cărora România ar putea revendica o parte din teritoriile ucrainene după încheierea războiului, declarații care reprezintă o încălcare flagrantă a tratatelor internaționale. 

De ce tergiversează Toni Greblă prezentarea raportului privind desfășurarea alegerilor?

După trei luni de la scrutinul din noiembrie, încă nu știm cu claritate toate instrumentele prin care Călin Georgescu a reușit să manipuleze procesul electoral. USR a cerut Parlamentului să solicite președintelui Autorității Electorale Permanente Toni Greblă prezentarea raportului privind organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din noiembrie. Legea prevede că raportul trebuie să ajungă în Parlament până la trei luni de la desfășurarea scrutinului. Nici legislativul și nici partidele nu s-au grăbit să ceară acest raport, care ar putea să aducă și alte informații privind fraudarea alegerilor. Probabil că cineva acolo sus nu vrea să-l expună pe Toni Greblă și nici să ofere informații care nu au fost făcute publice până acum, pentru că din interiorul cartelului acestei secretomanii ar fi posibil să aflăm lucruri mai puțin ortodoxe și din zona arcului puterii politice.