România, unde Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 printr-o campanie construită puternic pe identitate, suveranitate și TikTok, este unul dintre cele mai elocvente exemple ale fenomenului, arată o analiză publicată de The Conversation.

Multă vreme, instituțiile europene au pornit de la premisa că educația, mobilitatea și contactul cu alte culturi îi vor face automat pe tineri mai deschiși și mai atașați de proiectul european. Realitatea este însă mai complicată.

Studenți care au locuit la Berlin, au învățat la Copenhaga și au făcut stagii la Amsterdam pot continua să vorbească despre „oamenii noștri” și „cultura lor”. Au învățat să se descurce într-un mediu internațional, dar nu au găsit neapărat un răspuns la întrebarea: ce ne ține împreună?

Extrema dreaptă a înțeles această vulnerabilitate. În timp ce Uniunea Europeană oferă drepturi, libertate de circulație, o piață comună și o monedă, mișcările naționaliste oferă o poveste clară despre identitate: cine ești, cui aparții și cine nu face parte din comunitatea ta.

Este o poveste simplă, emoțională și adesea profund exclusivistă. Dar tocmai de aceea poate fi mai puternică decât discursul tehnic și instituțional al Bruxelles-ului.

Extrema dreaptă nu mai este doar votul celor „rămași în urmă”

Alegerile europene din 2024 au adus cel mai mare nivel de reprezentare obținut până acum de partidele de extremă dreapta. Potrivit analizei citate de The Conversation, 191 dintre cele 720 de mandate din Parlamentul European, adică aproximativ 27%, au revenit eurodeputaților afiliați unor grupări de extremă dreapta.

Puteți citi articolul integral AICI.