Parteneriatul strategic dintre România și SUA e un succes care avantajează ambele state, iar de la Washington au venit semnale destul de clare că nimeni de acolo nu vrea să-l pună în pericol, iar acesta e cel mai important atu pe care-l are diplomația de la București în viitoarele discuții cu reprezentanții noului președinte.

Răspunsul la această întrebare îi preocupă mult pe unii oficiali din țara noastră, membri ai guvernului, diplomați, ambasadori, dar și oameni din sistemul financiar, investitori și mulți alții.

Ce vrea Donald Trump de la țările europene e o întrebare la care nu prea există răspuns, pentru că Donald Trump a oferit puține indicii despre politica sa externă și, în al doilea rând, pentru că se știe încă din primul său mandat că președintele american este, de multe ori, impulsiv și poate lua decizii abrupte, fără să se consulte cu echipa sa sau cu cei din executiv.

Luni, 20 ianuarie, când Trump va depune jurământul, la Washington va fi frig, temperaturile vor coborî sub – 20 de grade Celsius, anunță meteorologii. Ceremonia se va muta în interior, iar afară, o mulțime înghețată la propriu va asista la începerea unui mandat de patru ani al celui mai puternic om din lume fără a exista vreo certitudine cu privire la viitor.

Atunci când va păși din nou în Biroul Oval, Donald Trump va afla, dacă nu știe deja, că viața pe planeta noastră s-a schimbat destul de mult de la momentul în care l-a părăsit furios.

Acest război ar putea escalada pentru a fi mult mai rău decât este acum.

Donald Trump, președintele ales al SUA, despre conflictul militar din Ucraina

Pandemia s-a sfârșit, dar efectele ei continuă să fie vizibile, inteligența artificială face parte din viața cotidiană cu consecințe greu de cuantificat, două conflicte militare majore modelează relațiile de putere dintre state, iar SUA s-a dezvoltat într-un ritm accelerat în ultimii patru ani, devenind de departe cea mai mare forță economică de pe glob.

În plus, Donald Trump îl va găsi pe Vladimir Putin, liderul rus pe care nu l-a criticat niciodată, într-o poziție mult mai slabă decât l-a lăsat în 2020, atunci când a pierdut alegerile în fața lui Joe Biden.

Paradoxul ucrainean

De fapt, această schimbare, slăbirea forței economice, militare și politice a regimului autoritar de la Kremlin, reprezintă fenomenul cel mai dificil ce trebuie administrat de Trump în ce privește afacerile externe, dar și unul care va afecta România, alături de toate statele europene.

Puteţi citi articolul integral AICI.