• Cum văd această mare manifestație un sociolog și un locuitor din Vancouver, orașul de unde a început protestul.
• Un convoi de mii de camioane a străbătut țara de la vest la est pentru a protesta faţă de obligativitatea vaccinării.
• Guvernul și forțele de poliție au tratat cu nepăsare manifestația, până când aceasta a blocat Capitala.
• Premierul Justin Trudeau a decretat stare de urgență, o măsură care n-a mai fost luată niciodată în ultimii 50 de ani.
• Donald Trump a anunțat că e solidar cu protestatarii și a cerut să li se trimită bani.
• În Canada, 80% din populație e vaccinată cu cel puțin două doze.

De trei săptămâni Ottawa, capitala Canadei, e asediată de șoferii de camioane, în cel mai lung și complicat protest la adresa vaccinării și a restricțiilor antipandemie de până acum.

În ultimii doi ani, în mai toate țările occidentale au apărut mișcări sociale, organizații și chiar partide care au făcut din lupta împotriva vaccinării și a purtării măștii obiective politice.

Toate aceste proteste au fost mai mult sau mai puțin pașnice. O caracteristică a lor a fost că reprezentau o minoritate.

“Și în Canada mișcarea șoferilor de camioane a fost una care nu a avut susținere la început”, a declarat sociologul Vladimir Ionaș, pentru Spotmedia.ro.

“În primele sondaje dacă aveau 15% susținere, dar după greșelile făcute de premierul Justin Trudeau, peste 30% din populație e acum de partea protestatarilor”, a adăugat Vladimir Ionaș.

Două decizii ale guvernului, cea de a impune starea de urgență, o măsură care n-a mai fost luată niciodată în ultimii 50 de ani, și anunțul că transferurile de bani vor fi cenzurate de autorități, au stârnit furia unei părți importante a opiniei publice, care consideră că aceste decizii afectează drepturi fundamentale.

Deciziile au venit după săptămâni în care forțele de ordine s-au dovedit neputincioase în fața unui convoi de 8.000 de camioane care a străbătut aproape 5.000 de kilometri din Vancouver, vestul Canadei, în Ottawa, est.

“Au mai fost proteste antivaccin, dar se adunau în jur de 1.000 de oameni în centrul orașului, într-o zonă care nu deranja pe nimeni și asta era tot. Acum, protestele au fost serioase, pentru că au perturbat circulația într-o mare măsură, dar și pentru că au provocat pierderi economice”, a povestit Adriana Bucur, fostă jurnalistă, acum artist fotograf, care locuiește de cinci ani în Vancouver, orașul în care au început protestele.

Nimeni nu se aștepta la un protest de amploare în Canada

Conflictul social a fost declanșat de decizia guvernului federal de a impune vaccinarea obligatorie a șoferilor de camioane și TIR-uri, care transportă frecvent marfă în SUA, trecând granița.

Această decizie a produs nemulțumire și a dus la un protest antivaccinare care s-a extins ca urmare a indeciziei autorităților.

Canada e o țară în care amabilitatea e dusă la extrem. “Șoferii opresc mașina la 30 de metri de trecerea de pietoni. Nimeni nu țipă, nu înjură și nu se ceartă pe stradă”, a povestit Adriana Bucur pentru Spotmedia.ro.

E și unul dintre motivele pentru care întreaga lume a fost surprinsă de intensitatea și durata acestor manifestații antivaccin, mai ales într-o perioadă în care intensitatea pandemiei a început să scadă.

“Nu trebuie uitat faptul că în Canada restricțiile au fost extrem de dure în timpul pandemiei. Unii oameni s-au săturat și s-au revoltat”, a explicat și sociologul Vladimir Ionaș.

Specialiștii în comportament uman au observat în mai multe țări că a apărut un sentiment de frustrare cu cât măsurile de protecție au fost mai dure.

“Impactul global al acestui protest a fost provocat și de faptul că au fost implicate mii de camioane mari care au blocat orașe, autostrăzi și au captat atenția multor oameni. E o particularitate în Canada și SUA, unde mulți șoferi sunt proprietarii camioanelor, iar ei sunt angajați de companii prin contract direct pentru a face un anumit transport. E diferit față de Europa”, a mai adăugat sociologul.

Vaccinarea obligatorie și amenințarea pierderii locului de muncă au provocat nemulțumire

Mișcările conservatoare au încercat să exporte manifestațiile și în SUA, unde Donald Trump, fostul președinte american, a declarat că e solidar cu șoferii canadieni și i-a îndemnat pe susținătorii săi să le trimită bani prin platformele online pentru ca aceștia să poată continua blocada capitalei Ottawa. 

Dar această încercare n-a reușit, cel puțin deocamdată. Cu toate acestea se poate vorbi de o relansare a mișcării conservatoare pe o temă mult mai generoasă, cea a limitării intervenției statului în domeniul drepturilor și libertăților.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.