Sprijin larg în Israel pentru atacul asupra Iranului
22 iunie 2025
Într-un adăpost antiaerian subteran din Tel Aviv, care nu este mai mult decât un coridor îngust cu pereți groși, timpul pare să stea pe loc. Fără conexiune la internet, nu există nicio posibilitate de a obține informații despre exploziile care se aud afară, în timpul schimbului continuu de focuri dintre Israel și Iran.
„Între timp, putem să ne dăm seama dacă un proiectil a lovit sau a fost interceptat, dar, desigur, îți faci griji cât de aproape a fost și dacă cineva cunoscut este în pericol”, spune Lior, un tânăr israelian care nu dorește să-și dezvăluie numele de familie. În zadar încearcă să prindă semnal pe telefonul mobil.
Alerte constante și sirene antiaeriene
De când Israelul a atacat Iranul în urmă cu o săptămână, viața în Tel Aviv este dictată de ritmul alertelor de pe telefon, emise de Comandamentul Armatei Israelului, și de sirenele antiaeriene care avertizează asupra rachetelor balistice lansate din Iran.
Joi dimineață, Iranul a lansat un nou val de atacuri cu rachete asupra Israelului. Deși majoritatea au fost interceptate de sistemele de apărare israeliene, unele au lovit clădiri din orașul Holon și din suburbia Ramat Gan a Tel Avivului. La spitalul Soroka din Beer Sheva, în sudul Israelului, rachetele au distrus secția de chirurgie. Potrivit presei israeliene, complexul fusese evacuat cu o zi înainte.
„Vremuri neliniștitoare”
Zi și noapte sosesc avertismente, iar până se dă din nou semnalul de încetare a alertei, poate dura ceva timp. „Viața trebuie să meargă mai departe. Am trecut prin multe crize, dar aceste vremuri sunt cu siguranță ciudate și tulburătoare”, a declarat Lior pentru Deutsche Welle.
Când, recent, a fost emisă din nou o avertizare în zorii zilei, una dintre rachete a reușit să scape de sistemul de apărare israelian și a lovit o clădire aflată la aproximativ un kilometru distanță. Impactul a zguduit adăpostul, iar persoanele care se refugiaseră acolo au tras speriate aer în piept.
„Este înfricoșător. Știm că rachetele sunt mai letale și se simte diferit față de conflictele anterioare. Mă întreb cât timp poate continua așa ceva. Oamenii sunt deja extrem de iritați, pentru că noaptea nu prea mai pot dormi”, povestește Shira, care nu dorește nici ea să-și facă public numele de familie.
Moștenirea politică a lui Netanyahu
Premierul israelian Benjamin Netanyahu consideră Iranul cea mai mare amenințare la adresa securității Israelului. Deși Iranul insistă că programul său nuclear are doar scopuri civile, Netanyahu este convins că în realitate urmărește obiective militare. În fond, conducerea politică a Iranului a jurat să distrugă Israelul și poporul israelian, amenințându-l nu doar cu rachete balistice, ci și prin numeroșii săi proxy din regiune.
De ani de zile, Netanyahu a amenințat cu un atac direct asupra Iranului. Potrivit relatărilor, de mai multe ori a fost aproape să o facă, dar până acum un conflict major a fost evitat. În schimb, Israelul a purtat așa-numite „războaie din umbră” împotriva Iranului — prin atacuri cibernetice, amenințări retorice și confruntări cu numeroșii săi aliați din regiune, precum Hezbollah în Liban, Hamas și Jihadul Islamic în Gaza și rebelii Houthi din Yemen.
Totul s-a schimbat vineri, 13 iunie. „Timp de mulți ani, Netanyahu a dat înapoi. Nu a fost cu adevărat dispus să ia măsuri care ar putea duce la victime și distrugere. Deci, ce s-a întâmplat?”, se întreabă renumitul jurnalist și comentator Akiva Eldar, într-un interviu acordat DW.
La fel ca alți corespondenți, Eldar este convins că Netanyahu vrea să-și salveze „moștenirea” politică, afectată grav de masacrul din 7 octombrie. Până în acea zi, 7 octombrie 2023, Netanyahu se prezentase drept garantul suprem al securității Israelului. Însă această imagine s-a prăbușit odată cu atacurile conduse de Hamas asupra Israelului, în urma cărora aproximativ 1200 de persoane – majoritatea civili – au fost ucise și 251 au fost luate ostatice.
Evenimentele au declanșat războiul împotriva Gazei, în care, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, au fost uciși deja aproximativ 55.000 de palestinieni.
Majoritatea israelienilor îl susțin pe Netanyahu
Criticii lui Netanyahu din țară îl acuză că nu dorește să încheie războiul din Gaza și că a blocat un nou acord cu gruparea Hamas, care ar fi permis eliberarea ostaticilor rămași în schimbul unui armistițiu.
Partenerii săi de coaliție, din zona dreapta-populistă, au amenințat că vor rupe coaliția guvernamentală și vor provoca alegeri anticipate dacă Netanyahu oprește războiul fără a înlătura complet Hamas de la putere. Având în vedere procesul de corupție aflat în desfășurare împotriva sa, criticii îl acuză de asemenea că folosește războiul pentru a rămâne la putere.
Cu atacurile asupra Iranului, care au fost lăudate pe scară largă la televiziunile israeliene, Netanyahu pare să fi „compensat” unele dintre greșelile sale.
În rândul evreilor israelieni, loviturile aeriene asupra Iranului se bucură de un sprijin considerabil. Potrivit unui sondaj realizat de Universitatea din Tel Aviv și Universitatea Ebraică din Ierusalim, aproximativ 83% susțin acțiunile militare ale Israelului și se declară încrezători în structurile de securitate ale țării și în capacitatea acestora de a face față unui conflict prelungit.
Majoritatea cetățenilor arabi-palestinieni ai Israelului, în schimb, se opun atacurilor și preferă diplomația în locul intervenției militare.
În Ramat Gan, o suburbie a Tel Avivului, Ronny Arnon privește neîncrezător la distrugerile extinse din cartierul său. O rachetă a reușit să treacă de sistemul de apărare și a lovit o clădire. O persoană a murit.
„Sunt în minoritate aici”, spune Arnon sâmbătă, la o zi după începerea ofensivei israeliene împotriva Iranului, pentru DW. „Mulți oameni susțin acest lucru.”
„Premierul nostru este numit ‘magicianul’, pentru că știe cum să creeze un spectacol, cum să ne facă să credem că învingem și că ne vom zdrobi toți dușmanii. Am aprins un foc și nu știm cum să-l stingem.”
Adversari slăbiți
În ultimele luni, Israelul a slăbit sistematic forțele-proxy regionale ale Iranului. Acesta este unul dintre motivele pentru care un atac a devenit posibil, spun analiștii.
În timpul ultimului schimb direct de focuri dintre Israel și Iran, în octombrie 2024, Israelul a reușit, potrivit propriilor declarații, să lovească sisteme importante de apărare antiaeriană. Acest lucru a redus capacitățile de apărare ale Iranului și a creat o fereastră de oportunitate pentru atac.
În decembrie, regimul liderului sirian Bashar al-Assad, un alt aliat al Iranului, a fost înlăturat. Potrivit unor oficiali militari israelieni citați de DW, acest eveniment a oferit Israelului libertatea de manevră necesară în spațiul aerian, permițând astfel forțelor aeriene să lanseze un atac asupra Iranului.
Toți ochii sunt acum ațintiți asupra președintelui american Donald Trump, care s-a implicat în conflict de partea Israelui, autorizând acțiuni militare împotriva Iranului, care au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Inițial, Trump îl sfătuise pe Netanyahu să nu intervină militar, însă între timp și-a schimbat opinia – deși administrația sa desfășura negocieri mediate de Oman cu Iranul în privința programului său nuclear. Marți, Trump a declarat că SUA „încă nu” îl vor ucide pe ayatollahul Khamenei, dar a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului.
„Netanyahu crede că îl poate atrage pe Trump în acest război”, spune Eldar. „Și cu ce va rămâne istoria? Netanyahu va fi premierul israelian care ne-a salvat de la un nou Holocaust”, afirmă Eldar, făcând referire la amenințările repetate ale conducerii iraniene de a distruge Israelul.
Ostaticii și războiul din Gaza
Israelul luptă însă pe un alt front: Gaza.
În Piața Zina-Dizengoff, din centrul Tel Avivului, s-a adunat miercuri un mic grup de protestatari. Ei țineau în mâini fotografii de mari dimensiuni ale ostaticilor care sunt încă deținuți în Gaza. Printre protestatari se afla și mama lui Matan Angrest, un soldat răpit în data de 7 octombrie.
„Când a început războiul cu Iranul, ne-a fost teamă că fiul nostru iubit va fi uitat aici, în Gaza. El se află într-o situație gravă, viața lui este în pericol”, a declarat Anat Angrest pentru DW. „Dar după câteva ore am primit mesaje de la mulți israelieni care cred că un succes în Iran va ajuta la aducerea ostaticilor înapoi.”
Angrest a criticat guvernul Netanyahu pentru că nu a făcut destul pentru a-i aduce pe fiul ei și pe ceilalți ostatici acasă mai devreme. Totuși, ea este convinsă că dacă Hamas este sprijinit mai puțin de un Iran slăbit, războiul din Gaza se va încheia mai repede.
„Sperăm ca decizia de a acționa acum să aibă legătură cu Gaza, să facă parte dintr-un plan strategic și ca guvernul israelian să fie în sfârșit capabil să încheie războiul din Gaza”, a mai spus Angrest pentru DW. „Pentru că, dacă putem elimina liderii teroriștilor din Iran, atunci putem încheia ceea ce am început în Gaza și nu vom mai fi în pericol.”