Benzinăriile se confruntă deja cu un deficit de motorină, iar debitul de apă pe râul Nistru a scăzut considerabil. 10% dintre stațiile PECO nu mai vând motorină la pompă. Membrii noului cabinet de miniștri s-au întrunit de urgență la primele ore ale dimineții pentru a activa Centrul de Management al Crizelor în vederea gestionării celor două situații de risc major.

De ce este atât de sensibilă Moldova la crizele regionale?

Republica Moldova mai are stocuri de motorină doar pentru 7 zile. Moldova depinde în totalitate de importurile de produse petroliere. Pentru luna august, operatorii economici au contractat doar 12.000 de tone de motorină, echivalentul a 17% din necesarul lunar estimat la 70.000 de tone. Stocurile comerciale de motorină s-au redus de la echivalentul a 17,6 zile de consum, la sfârșitul lunii iunie, la doar 6,9 zile de consum pe 24 iulie.

Există trei motive care au complicat foarte mult importurile de carburanți: războiul din Orientul Mijlociu, care a afectat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie, rute importante pentru comerțul mondial cu țiței și produse petroliere. Al doilea motiv - atacurile asupra infrastructurii petroliere din bazinul Mării Negre și suspendarea temporară a operațiunilor la terminalul Novorossiisk. În plus, sistarea livrărilor de țiței din Kazahstan către Marea Neagră creează dificultăți pentru rafinăria Petromidia din România, principalul furnizor de carburanți pentru Republica Moldova. România importă anual aproximativ 9 milioane de tone de țiței, dintre care 8 milioane provin din Kazahstan. Al treilea motiv - nivelul scăzut al Dunării, care a redus capacitatea de transport fluvial și accesul navelor către Portul Internațional Liber Giurgiulești. Din cauza nivelului scăzut al apei, navele nu se pot încărca la capacitate maximă. Importurile sunt redirecționate spre transportul rutier și feroviar, ceea ce crește costurile logistice și timpul de livrare.

Instituirea stării de urgență în sectorul energetic va permite fluidizarea importurilor, prioritizarea vămuirii și crearea unor coridoare verzi la frontieră, prevenirea achizițiilor speculative și menținerea continuității aprovizionării la pompă. Exporturile de carburanți (în mare parte spre Ucraina) vor fi permise doar dacă pentru piața internă sunt asigurate stocuri minime de 7.500 de tone de motorină și 2.500 de tone de benzină. Acestea vor fi depozitate în portul Giurgiulești.

Prin instituirea stării de urgență, autoritățile obțin pârghii suplimentare de intervenție rapidă pentru menținerea funcționalității pieței în aprovizionarea cu carburanți. Republica Moldova este singurul stat din regiune care aplică un mecanism de reglementare a prețurilor interne. Din acest motiv, produsele petroliere în Republica Moldova au cel mai mic preț din regiune. Partea proastă e că, în perioade cu deficit regional, petroliștii își redirecționează marfa spre piețe nereglementate, pentru un profit mai mare, iar Republica Moldova are de suferit, deoarece nu are stocuri. Depozitele petroliere ale statului au fost vândute de fostele guvernări la prețuri derizorii. Abia acum, Guvernul a aprobat constituirea unor stocuri minime obligatorii de carburanți – măsura urmând a fi aplicată din 1 august. Aceasta va crește prețul per litru cu aproximativ 50 de bani, în condițiile în care de două săptămâni litrul de benzină și motorină se scumpește zilnic cu 40-45 de bani, iar Agenția de Reglementare în Energetică mai pregătește și o majorare a tarifului la gaz cu 35%.

Opoziția a protestat marți în fața Parlamentului de la Chișinău. Politicienii pro-ruși acuză guvernarea că a întârziat achizițiile de gaz în perioada când acesta era ieftin pe piață și că vrea să folosească starea de urgență pentru procurări „trecute fără licitație”.

Nistrul a scăzut până la un nivel periculos

În ceea ce privește situația din domeniul hidrologic, râul Nistru, din care se alimentează cu apă 80% dintre cetățenii moldoveni, a scăzut până la cote record, iar calculele părții ucrainene arată că nivelul râului va continua să scadă din cauza lipsei precipitațiilor în munții Carpați. Ucraina este nevoită să limiteze debitul apei pe Nistru spre Republica Moldova pentru a putea menține funcționalitatea stației de la Novodnestrovsk. Un nivel minim în lacul de acumulare al acesteia ar crea riscuri de accidente tehnice, s-ar putea ajunge la arderea motoarelor. 

Pe partea moldovenească, pe 27 iulie, nivelul apei în lacul de acumulare a fost de 113,24 metri cubi pe secundă, față de nivelul normal de 121 de metri cubi. Există riscul ca debitul deversat de la Novodnestrovsk să scadă sub pragul de siguranță de 100 metri cubi pe secundă, ceea ce ar afecta funcționarea stațiilor de captare și alimentarea cu apă a Republicii Moldova.

Chișinăul susține că este „în negocieri active” cu partea ucraineană, pentru găsirea unui echilibru. Ucrainenii vor să se asigure că evită riscurile tehnologice, moldovenii vor să se asigure că partea ucraineană continuă să deverseze suficientă apă pe râu pentru ca stațiile de captare să poată funcționa. Dacă apa din râul Nistru scade sub nivelul țevii de captare la Stația Chișinău, aceasta va trage aer și se va opri, iar Chișinăul va rămâne fără apă. Ca soluție alternativă, pot fi utilizate cele câteva zeci de fântâni arteziene pe care le are Chișinăul, dar din acestea poate fi extrasă o cantitate limitată de apă, insuficientă pentru capitala țării. În plus, nu se știe în ce stare sunt acele fântâni, deoarece Primăria refuză să furnizeze date Guvernului despre aceasta, din cauza unui conflict politic dintre primarul Chișinăului și ministrul Mediului.

Prin instituirea stării de alertă hidrologică, autoritățile centrale vor evalua sursele alternative de alimentare cu apă, vor inventaria punctele de captare de pe Nistru și afluenții săi și vor pregăti sondele de apă de rezervă. „E foarte important să lăsăm la o parte conflictele politice - să avem o conlucrare constructivă atât cu Primăria Chișinău, cât și cu SA „Apă Canal”. Dacă vom ajunge la o criză de apă la robinet, oamenilor nu le va păsa cine e vinovat în final. De aceea, este foarte important să fim pro-activi și să găsim soluții bune”, a subliniatpremierul Vasile Tofan.

În perioada stării de alertă hidrologică, consumurile neesențiale de apă ar putea fi restricționate. Autoritățile vor putea interveni pentru a gestiona consumul inclusiv prin modificarea temporară a condițiilor din autorizațiile de folosire specială a apei. Prioritare vor fi: alimentarea populației cu apă potabilă, alimentarea instituțiilor medicale și sociale, asigurarea necesităților sanitare și menținerea debitului ecologic al Nistrului. În situații necesare, instituțiile responsabile vor asigura transportul apei cu cisternele, utilizarea rezervoarelor mobile și alte măsuri logistice pentru localitățile afectate.