În luna iulie, negocierile cu Moldova ar urma să fie deschise pe toate celelalte capitole concomitent. Anunțul a fost făcut luni, înainte de conferința interguvernamentală de la Luxemburg, de Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. „Astăzi este cu adevărat o zi importantă pentru procesul de extindere al Uniunii Europene. Facem primul și cel mai important pas pentru Ucraina și Republica Moldova după ce au obținut statutul de țări candidate în 2023. În sfârșit, vom putea deschide clusterul 1 de negocieri pentru ambele țări. Acest lucru este posibil deoarece și-au îndeplinit angajamentele și a venit timpul ca și noi să acționăm. Dacă ele livrează rezultate, trebuie să livrăm și noi. De aceea mă aștept să deschidem și celelalte cinci clustere de negocieri în luna iulie”, a menționat Marta Kos.

Chișinăul a avansat tehnic în pofida blocajelor Ungariei

Acest lucru este posibil datorită faptului că UE a oferit posibilitate Chișinăului, în decembrie 2025 , să înainteze cu negocierile tehnice în pofida blocării Ucrainei de către regimul Orban din Ungaria – Moldova și Ucraina fiind „la pachet” în faza începerii negocierilor, cele două state sprijinindu-se reciproc.

Chișinăul a reușit să convingă UE că Moldova nu-și poate permite luxul de a irosi timp până dispare obstacolul Orban. Maia Sandu a repetat de la toate tribunele internaționale că „Moldova nu are timp , pentru că riscurile de securitate sunt foarte mari”. Ca răspuns, UE a aplicat pentru prima dată în istorie mecanismul deschiderii negocierilor tehnice, pentru a debloca Moldova. Și acestea au avansat cu o viteză impresionantă din punctul de vedere al Bruxelles-ului.

Datorită acestui mecanism, deja sunt capitole de negocieri pe care Moldova și UE le pot deschide și închide oficial în aceeași zi. Este vorba de capitolele 25 și 26, care țin de educație, cercetare și cultură, precum și capitolele referitoare la relațiile externe, apărare și securitate. Moldova și-a aliniat în totalitate legislația în aceste domenii la standardelor europene. De asemenea, au avansat foarte mult negocierile tehnice pe capitolul ce vizează domeniul energetic.

Este o alegere strategică a UE pentru a menține pacea

Delegația Republicii Moldova este condusă luni, la reuniunea de la Luxemburg, de prim-ministrul Alexandru Munteanu. În ajunul plecării, Guvernul a difuzat un comunicat în care menționează că deschiderea negocierilor pe primul grup de capitole confirmă că Moldova trece, în drumul său european, la o nouă etapă, asumându-și angajamente ferme în ceea ce privește consolidarea statului de drept, reforma justiției, buna guvernare și alinierea la standardele europene. În cadrul reuniunii, UE își va prezenta poziția comună de negociere și standardele pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pe fiecare capitol pentru a deveni stat membru. După încheierea reuniunii, aproximativ la ora 21:30 (ora României), premierul moldovean Alexandru Munteanu va susține o conferință de presă comună cu reprezentanții Președinției Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene.

La Luxemburg se află și șefa diplomației române, Oana Țoiu. Ea a spus că deschiderea negocierilor cu Republica Moldova reprezintă „un pas istoric foarte important”: „Suntem extrem de mândri de munca lor, de reformele care au fost realizate în domeniul justiției, combaterii corupției, administrației publice, dezvoltării pieței libere și a afacerilor”, a spus Oana Țoiu înainte de Conferința interguvernamentală Moldova - UE. La rândul lor, liderii Uniunii Europene au descris decizia ca pe o alegere strategică pentru pace, stabilitate și securitate pe continent. Potrivit lor, pentru Ucraina, aflată în continuare sub atacurile Rusiei, deschiderea negocierilor este și un mesaj de sprijin politic și moral.

În ajunul reuniunii de la Luxemburg, președinta Maia Sandu a discutat la telefon cu președintele Consiliului European, António Costa. Șefa statului i-a transmis că Republica Moldova este pregătită să deschidă negocierile pe toate grupurile de capitole concomitent.

Pe 12 iunie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că toate cele 27 de state membre ale UE au convenit să deschidă primul cluster de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina. „Avem acum oportunitatea istorică de a face acest lucru. Primul cluster cu Ucraina și Moldova deschide practic ușa către faza următoare a procesului de aderare. Pot să vă spun că Comisia este pe deplin pregătită să sprijine Ucraina și Moldova în drumul lor spre UE, acolo unde le este locul”, a menționat șefa Comisiei Europene.

După reuniunea de luni de la Luxemburg, pe 22 iunie, la Bruxelles, va avea loc cel de-al doilea summit Republica Moldova – UE la care va participa și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Atunci vor fi stabiliți următorii pași în procesul de integrare europeană.

Cum reacționează Kremlinul și agenții săi din politica moldovenească? Faptul că Rusia pierde Moldova și nu poate face nimic, pentru că Ucraina rezistă și chiar recuperează teritorii, generează convulsii la Moscova. Pentru că nu mai poate șantaja cu nimic Republica Moldova, Kremlinul a început să împroaște din nou cu falsuri, pentru a-i speria pe moldoveni. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, încearcă să reanimeze o sperietoare veche, din campania electorală din 2025 din Moldova, despre faptul că „Chișinăul și Kievul ar vrea să atragă Republica Moldova în războiul din Ucraina prin escaladarea tensiunilor în Transnistria”. La rândul lor, agenții Kremlinului din politica moldovenească, inclusiv falșii unioniști, au reluat narațiunea despre pierderea identității moldovenești în cazul aderării la UE și „obligația moldovenilor de a-și gaja pământurile la Bruxelles” – totul la pachet cu „planurile NATO de a prelua controlul asupra Moldovei”.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la UE la începutul lunii martie 2022, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina. Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Guvernarea de la Chișinău și-a asumat ca obiectiv semnarea Tratatului de aderare la UE până în 2028, iar aderarea până în 2030 – anul expirării mandatului de președinte al Maiei Sandu.