Simplitatea președintelui moldovean, surprinsă într-o fotografie la aeroport, a generat admirație pe rețelele de socializare, inclusiv din partea mai multor europarlamentari. Marți seară, Maia Sandu a avut o întrevedere cu presedintele Consiliului European, Charles Michel, la care s-a discutat despre riscurile de securitate pentru Moldova în contextul războiului din Ucraina, precum și despre efectele economice dramatice pe care le are războiul asupra economiei moldovenești.

Impact economic dramatic al războiului asupra Moldovei

Pe fundalul crizei pandemice și al războiului, Moldova înregistrează cel mai mare nivel al inflației între țările europene, rata inflației apropiindu-se de 30%. Mai grav, conform estimărilor Băncii Naționale a Moldovei, cea mai crâncenă lovitură este așteptată în trimestrul trei al anului în curs. Creșterea prețurilor și tarifelor lovește în primul rând familiile cu venituri mici, aprofundând sărăcia. Asta în condițiile în care Moldova era considerată cea mai săracă țară din Europa și până la pandemie și declanșarea războiului în țara vecină.

Moldova are nevoie de sprijin economic urgent, în caz contrar sistemele vor începe să se prăbușească. Banca Națională continuă să înăsprească măsurile de politică monetară, pentru a încetini ritmul de creştere a preţurilor. BNM a majorat rata de bază a treia oară în acest acest an – ultima data de la 12,5 la 15,5 la sută - și intervine masiv pe piața valutară pentru a ține situația sub control. Dar aceste intervenții de urgență nu pot fi utilizate pe termen lung, deoarece pot afecta rezervele strategice ale băncii și procesele economice firești.

Inflația fără precedent înregistrată în Moldova este determinată de dependența totală a republicii de resursele energetice externe, susține ministrul Economiei, Sergiu Gaibu. Potrivit lui, Moldova este singura țară din regiune care nu dispune de surse energetice proprii iar acest lucru se reflectă în prețurile la produse și servicii. În aceste condiții, autoritățile au puțin spațiu de manevră. Acestea nu pot decât să intervină pentru a preveni speculațiile și majorările nejustificate de preț.

Joi, 19 mai, prețul carburanților în Republica Moldova va atinge valori record – costul unui litru de benzină va depăși pragul psihologic de 30 de lei moldovenești (echivalentul a 1,5 euro). „Prețul carburanților este direct legat de prețul internațional al acestor produse”, susține ministrul Gaibu. Autoritățile spun că nu pot determina petroliștii să nu majoreze prețul, deoarece, în acest caz, nu ar mai aduce carburanți în țară, pentru că nu le-ar mai fi convenabil economic. În acest caz, drama ar fi mai mare. Ar apărea deficit de carburanți. Ca să amortizeze măcar cumva impactul creșterii prețurilor asupra populației, autoritățile au limitat adaosul comercial la o serie de produse de importanță socială.

În timp ce birocrații europeni numără banii, pro-rușii speculează criza

Criza economică este speculată politic de partidele oligarhice și pro-ruse, care și-au unit eforturile împotriva guvernării pro-europene. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a anunțat proteste împotriva guvernării PAS iar Partidul „Șor” (al cărui lider, Ilan Șor, este dat în căutare) a spus că va face front comun cu stânga politică împotriva guvernării.

Uniunea Europeană are un pachet de redresare economică pentru Moldova în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. Deocamdată însă Chișinăul nu a primit nimic.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan susține că toate procedurile pentru debursarea a 100 de milioane de euro au fost finalizate, banii urmând să ajungă la Chișinău în lunile iunie-iulie. De asemenea, sub formă de sprijin bugetar, Uniunea Europeană va mai oferi Moldovei 53 de milioane de euro. Banii europeni sunt pentru domeniile energetic, controlul frontierei, dar și pentru susținerea socială a populației. „Toate categoriile vulnerabile ale populației, oamenii afectați de creșterea inflației, întreprinderile afectate, fermierii afectați de creșterea prețului la motorină vor putea fi ajutați din fonduri europene”, a spus Mureșan.

La Bruxelles, Maia Sandu a discutat cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și despre agenda de integrare europeană a Moldovei. Cel mai probabil, în discursul din Parlamentul European, președintele moldovean va insista asupra oferirii statutului de țară candidat pentru Moldova - un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare a țării după model european. Moldovenii au nevoie de această perspectivă clară de aderare, pentru a se coagula în jurul acestui scop. Fără o idee națională palpabilă care să-i unească, vor oscila la infinit, din punct de vedere electoral, între Vest și Est. Or la învestirea în funcția de președinte, Maia Sandu a promis că va fi „președintele integrării europene”.

Doar o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar face posibilă aderarea Moldovei la UE

Acest statut de țară candidat ar mobiliza și autoritățile să identifice soluții reale la două probleme mari pe care le are Moldova în perspectiva aderării: problema transnistreană și curățenia în domeniul justiției. „Finalizarea integrării se va putea face doar în momentul în care problema transnistreană va fi soluționată, dar aceasta nu trebuie să ne împiedice să lucrăm la celelalte dosare”, susține europarlamentarul Siegfried Mureșan. Iar Chișinăul își leagă speranțele în ceea ce privește soluționarea diferendului transnistrean de o eventuală victorie a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia împotriva sa – o victorie ce ar schimba radical optica regimului separatist pro-rus din stânga Nistrului.

Chișinăul nu se așteaptă să fie menajat în procesul de eurointegrare și este gata să-și asume toată responsabilitatea acestui parcurs, a declarat Maia Sandu în ajunul vizitei la Bruxelles. Potrivit ei, între Republica Moldova și Ucraina nu există o competiție în procesul de obținere a statutului de candidat la aderare iar Kievul merită să fie privilegiat în acest sens. „Noi credem în meritocrație și fiecare țară va fi evaluată după merite. Și pentru Ucraina este mai bine ca Moldova să fie parte a UE, dar și pentru noi este mai bine ca Ucraina să adere”, a explicat președintele Maia Sandu.