În discursul rostit cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la fondarea Institutului Goethe, preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier a adus calde elogii instituţiei culturale. "Atunci când celebrăm împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea Institutului Goethe ne amintim (...) de clarviziunea şi curajul părinţilor fondatori ai Republicii Federale Germania. Întemeierea pe libertate a muncii culturale în străinătate a fost şi este, cel puţin sub această formă, ceva cam unic la nivel mondial!"

Steinmeier a apelat cu ocazia jubileului la Bundestag să menţină şi să întărească munca culturală a Institutului Goethe în întreaga lume. Reînnoirea şi transformarea nu sunt străine Institutului, a evidenţiat Steinmeier. "Institutul Goethe are nevoie, pe lângă baza financiară, de susţinători în politică şi sprijin împotriva celor care dispreţuiesc diversitatea şi deschiderea în politica educaţională", a afirmat preşedintele federal. "De acest sprijin nu este nevoie doar în resortul competent, ci în tot spectrul Parlamentului şi în tot spectrul societăţii."

Steinmeier a accentuat în discursul său şi însemnătatea actuală a muncii culturale în străinătate. "Pentru ţări cum e a noastră, care nu sunt mari puteri, politica noastră externă va trebui să se sprijine şi pe viitor pe patru piloni: pe puterea militară, pentru a fi luaţi în serios, pe diplomaţie înţeleaptă, pentru a elabora soluţii şi a încheia alianţe, pe cât posibil în cadrul unei ordini juridice internaţionale directoare, dar în al patrulea rând şi pe cultură şi ştiinţă ca soft power, ca ofertă pentru lumea de afară."

Start dificil după cel de-al Doilea Război Mondial

"Goethe" lucrează deja de 75 de ani pentru a prezenta lumii Germania într-o lumină favorabilă şi pentru a asigura celor interesaţi de oriunde de pe glob accesul la limba şi cultura germană. Institutul a fost fondat în 1951 într-o fază în care Germania trebuia să-şi recucerească încrederea la nivel internaţional după cel de-al Doilea Război Mondial şi după crimele nazismului. În calitate de "Goethe, societate înregistrată pentru perfecţionarea profesorilor de limbă germană străini", institutul a invitat iniţial profesori din străinătate la cursuri de limbă germană în Republica Federală Germania.

Dar în scurt timp ponderea s-a mutat pe cursuri de germană în străinătate. În 1952 a fost deschis primul Institut Goethe la Atena, iar un deceniu mai târziu existau deja 54 de reprezentanţe ale sale în străinătate şi 17 institute în RFG. Astăzi Institutul Goethe dispune de o reţea activă la nivel global cu aproximativ 4.400 de angajaţi în 154 de sucursale din 100 de ţări. Aproximativ un milion de oameni susţin anual un examen oficial de germană într-un Institut Goethe sau în cadrul unei instituţii partenere.

De la cultura clasică germană la jazz

Un aspect decisiv pentru succes a fost de la început credibilitatea Institutului ca asociaţie independentă. Chiar dacă Institutul este finanţat în proporţie de două treimi din bugetul Ministerului de Externe, el îşi stabileşte programul independent - şi s-a tot adaptat în decursul deceniilor spiritului vremii şi situaţiei politice.

A devenit rapid clar că nu se doreşte limitarea activităţii la oferta de cursuri de limbă. Cultura şi răspândirea de informaţii au fost de ajutor pentru transmiterea unei imagini mai cuprinzătoare a Germaniei. "În context a fost foarte clar că nu e vorba de exportarea în lume a aşa-numitei culturi germane", a afirmat pentru DW Gesche Joost, preşedintă a Institutului Goethe din 2024, "ci de a ne gândi împreună: cum facem un nou început? Cum formăm cu toţii împreună societatea şi viitorul?" 

În primii ani de activitate programele culturale erau intenţionat axate pe cultura clasică germană: unor nume ca Schiller, Bach şi Beethoven nazismul nu le-a putut lua nimic din strălucirea exercitată la nivel internaţional. Dar în anii 1960 jazz-ul german a devenit şlagărul de export al Institutului. Muzicianul şi compozitorul Klaus Doldinger a efectuat de exemplu împreună cu orchestra sa numeroase turnee în jurul globului. Dar şi laureaţii Premiului Nobel pentru Literatură Günter Grass, Heinrich Böll şi Herta Müller au efectuat în decursul deceniilor călătorii sub egida Institutului Goethe.

În spiritul generaţiei 1968, a flower-power şi a protestelor studenţeşti, a existat o altă modificare de profil. Institutul Goethe a îmbrăţişat şi atitudini critice pe diverse teme sociale şi a mizat pe elucidarea perioadei naziste.

Dialog şi învăţare reciprocă

A fost o perioadă în care RFG s-a redefinit sub conducerea cancelarului social-democrat Willy Brandt. În 1970 sociologul Ralf Dahrendorf, care ocupa pe atunci funcţia de secretar de stat parlamentar în Ministerul de Externe de la Bonn, a prezentat noile directive: politica culturală devine "al treilea fundament al politicii externe". Dar Dahrendorf era preocupat în primul rând de o schimbare a mentalităţii. "Ce dăm noi valorează doar atât cât suntem noi dispuşi să primim", a explicat el. "De aceea deschiderea faţă de alţii este principiul politicii noastre culturale externe." Şi astfel Institutul Goethe s-a îndepărtat de exportul cultural şi s-a apropiat de dialog, cooperare şi învăţare reciprocă. Aceasta este linia sa directoare până astăzi.

În deceniile în care Germania a fost divizată, RFG şi RDG au concurat şi în domeniul politicii culturale externe, fiind interesate de alianţe politice în străinătate. În anii 1970 şi 1980 presa din RDG a mers până acolo încât a răspândit zvonul că reprezentanţele Institutului Goethe ar fi în realitate oficine de spionaj.

După destrămarea cortinei de fier în 1989 Institutul Goethe şi-a deschis numeroase reprezentanţe în Europa de Est şi în statele fostului bloc răsăritean, între care şi la Moscova. În contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Ministerul rus de Externe a ordonat o drastică reducere a personalului de acolo, dar institutul îşi continuă activitatea în ciuda acestui neajuns.

La fel se întâmplă în Ucraina, unde reprezentanţa de la Kiev a rămas deschisă neîntrerupt de la izbucnirea războiului. Institutul oferă acolo o metodă hibridă pentru cursurile de germană. În caz de alarmă aeriană cursurile au loc în adăpostul antiaerian sau în format digital.

"Schimbarea de epocă" s-a întâmplat deja

În vremuri în care libertatea de exprimare culturală, libertatea cuvântului, ştiinţa şi educaţia se confruntă cu presiuni sporite, Institutul Goethe vrea să ofere în continuare spaţii în care dezbaterile deschise, reflecţiile critice şi schimburile culturale să fie posibile. Dar asta este îngreunat în multe ţări, între altele din pricina poziţiei Germaniei faţă de conflictul din Orientul Mijlociu. De aceea unii parteneri din lumea arabă au pus capăt cooperării iar în alte părţi manifestări ale Institutelor Goethe sunt boicotate.

Activitatea Institutului Goethe este îngreunată de câţiva ani şi de reducerea substanţială a finanţării de la bugetul de stat, care a impus inclusiv închiderea unor reprezentanţe.