Germania și-a sărbătorit reunificarea la 3 octombrie 1990, după aproape 41 de ani de separare statală. Acest moment a fost precedat de revoluția pașnică din fostul stat comunist  RDG și de prăbușirea blocului estic european, dominat la acea vreme de Uniunea Sovietică.

Ca Zi a Unității Germane, 3 octombrie reprezintă în mod tradițional un prilej special de reflecție asupra trecutului, prezentului și viitorului, asupra succeselor și a lucrurilor rămase nerezolvate, precum și asupra propriului rol în lume. Acest eveniment are loc în cadrul unei ceremonii centrale, organizată anul acesta în cel mai mic dintre cele 16 landuri federale: orașul hanseatic Bremen.

Ultimul discurs al lui Steinmeier de Ziua Națională a Germaniei

Principalul vorbitor este președintele federal Frank-Walter Steinmeier, al cărui al doilea mandat de cinci ani se va încheia în martie 2027. Prin urmare, el vorbește pentru ultima dată de Ziua Națională a Germaniei și folosește această ocazie pentru a face, într-o amplă perspectivă istorică, un apel la apărarea democrației, aflată sub presiune în întreaga lume.

Încă din primele secunde, șeful statului stabilește tonul discursului său, care va dura în final 50 de minute: „În urmă cu 36 de ani, oamenii sărbătoreau în centrul din nou deschis al Berlinului, sub focuri de artificii și steaguri negru-roșu-aurii – culorile istorice ale democrației noastre liberale. Ei sărbătoreau Unitatea Germană.”

„O revoluție pentru libertate și democrație”

Steinmeier elogiază curajul est-germanilor care au răsturnat în mod pașnic regimul RDG-ist și leagă acest eveniment fără precedent de situația actuală: „Prima revoluție pașnică din Germania – o revoluție pentru libertate și democrație! Niciodată provocările prezentului nu trebuie să umbrească acest moment fericit din istoria Germaniei. Niciodată nu trebuie să lăsăm acest moment să cadă în uitare. Uitarea ar însemna trădare.”

Următoarea frază, spune președintele federal, o rostește cu regret și cu o anumită tristețe: „În prezent nu mai trăim în acea lume a încrederii și speranței din care venim. Mulți dintre noi, și cu siguranță nu doar în estul țării, sunt dezamăgiți în așteptările lor.”

Despre AfD, fără a-i pronunța numele

Apoi, Steinmeier își îndreaptă atenția către numeroasele alegeri regionale din acest an, în cadrul cărora o anumită formațiune a obținut un sfert, o treime sau chiar mult mai mult din voturi: Alternativa pentru Germania (AfD), clasificată de Oficiul pentru Protecția Constituției drept parţial extremistă de dreapta. Șeful statului, obligat prin funcția sa la neutralitate politică, evită însă să pronunțe numele partidului. Cu toate acestea, este clar pentru toată lumea la cine se referă.

Iar Steinmeier vorbește fără echivoc: alegătorii care se îndreaptă spre extreme își revendică zgomotos propriile drepturi, în timp ce sunt gata să pună sub semnul întrebării drepturile altora. „Demagogia politică intolerabilă a forțelor extremiste, care manifestă o plăcere pentru distrugere și îi batjocoresc și amenință pe ceilalți, nu pune astăzi în pericol doar libertatea și democrația. Ea pune în pericol și unitatea noastră.”

Marile rupturi istorice lasă în urmă învingători și învinși

Fostul ministru de Externe, în vârstă de 70 de ani, se întreabă însă și ce au omis să facă guvernele federale și regionale în cele trei decenii și jumătate care au trecut de la reunificare. Consecința, spune el, este că atât de mulți oameni se îndepărtează de sistem, iar extremiștii găsesc atât de multă susținere.

Steinmeier amintește de perioada îndelungată de șomaj în masă de după prăbușirea economiei planificate a RDG, care nu putea concura în sistemul capitalist. Rupturile economice profunde lasă întotdeauna în urmă câștigători și perdanți, afirmă el, amintind că, temporar, milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă.

Slaba reprezentare a est-germanilor „nu este un motiv de mândrie”

Președintele federal îi apără în mod explicit pe est-germani atunci când vorbește despre rezultatele electorale deosebit de ridicate obținute acolo de un partid aflat la extrema dreaptă: „Potrivit sondajelor, în termeni absoluți, extremiștii ar putea obține cele mai multe voturi în landurile vest-germane.” Explicația este că doar o cincime dintre cei peste 83 de milioane de locuitori ai Germaniei trăiesc în estul țării.

Steinmeier este convins că oamenii nu vor să fie doar beneficiari pasivi ai sprijinului, ci vor să contribuie în toate domeniile: economie, politică, știință și mass-media. „De aceea, reprezentarea redusă a persoanelor cu biografii est-germane în asemenea poziții nu este un motiv de mândrie. Chiar și în al patrulea deceniu al unității, această lipsă continuă să cântărească greu.” În mod similar s-a exprimat recent și responsabila guvernului federal pentru estul Germaniei, Elisabeth Kaiser, în raportul său anual.

Critici dure la adresa „Kremlinului” și a „oligarhilor internetului”

Președintele federal revine apoi la tema care, în mod evident, îi provoacă cele mai mari îngrijorări: democrația amenințată atât din interior, cât și din exterior. În acest context, folosește termeni precum „Kremlin” și „oligarhii internetului”. El se referă la războiul hibrid purtat de Rusia, precum și la companii americane și chineze care, prin platforme de socializare în mare parte nereglementate, precum X, Instagram sau TikTok, domină și influențează un discurs public adesea toxic.

Tolerarea urii, a știrilor false și a propagandei reprezintă o componentă importantă a modelului de afaceri, iar Steinmeier consideră acest lucru periculos: „Să nu ne lăsăm împinși spre isterie politică, spre insultele fără măsură la adresa primarilor și parlamentarilor, spre plăcerea nestăvilită a distrugerii!”

Președintele federal avertizează asupra creșterii antisemitismului

El leagă acest apel de un al doilea avertisment, care are o semnificație deosebită pe fondul persecuției și exterminării a milioane de evrei în perioada nazistă: „Să nu permitem ca în Germania să se răspândească din nou sentimente antievreiești, ca evreicele și evreii să se teamă pentru siguranța lor și să se gândească la emigrare!”

Chiar și la peste optzeci de ani de la eliberarea de sub regimul național-socialist, Germania nu își poate permite ignoranță istorică, spune Steinmeier. „Un nou naționalism german trezește fantomele trecutului și cele mai grave temeri ale vecinilor noștri. De aceea spun: niciodată nu ar trebui să mai oferim motive pentru asemenea temeri.”

„Suntem mândri de statul nostru de drept”

Pe parcursul întregului discurs, șeful statului german adoptă un ton combativ și hotărât: „Democrația noastră nu este de vânzare. Ea nu se predă dușmanilor săi, dimpotrivă. Suntem mai puternici decât josnicia. Suntem mândri de statul nostru de drept.”

Pledoaria lui Steinmeier de Ziua Unității Germane se adresează oamenilor din propria țară, dar și întregii lumi, atunci când spune: „Să nu ne deformăm, așadar, și să nu ne adaptăm unui spirit al vremurilor marcat de lipsa de scrupule, care vine atât din îndepărtatul Est, cât și din îndepărtatul Vest. Să ne ținem în schimb spatele drept pentru o Europă puternică și unită, pentru dreptul internațional și pentru cooperarea dintre națiuni.”