În cei 75 de ani de existenţă NATO a trecut prin numeroase crize, rezistând şi în faţa unor dispute politice. În prezent statele membre depun eforturi să menţină unitatea în privinţa sprijinului oferit Ucrainei atacate de Rusia. SUA nu plătesc pentru moment nimic fiindcă Congresul nu votează legile necesare. În unele state NATO domneşte îndoiala că Ucraina va reuşi cu adevărat să înfrângă Rusia. Ţările baltice solicită mai mult sprijin. Periodic unele state membre se acuză reciproc că nu livrează suficient de rapid Ucrainei arme, în cantitatea de care este nevoie.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vede, desigur, aceste disensiuni, dar evidenţiază că în deceniile ce au trecut alianţa a reuşit mereu să-şi menţină unitatea. "În ciuda acestor diferenţe am fost mereu capabili să cădem de acord între noi asupra principalei noastre sarcini, care este protecţia şi apărarea noastră", a declarat Jens Stoltenberg pentru DW, la capătul reuniunii miniştrilor de Externe de la Bruxelles.

"SUA sunt cu NATO mai puternice decât fără"

Şi în cazul în care la toamnă alegerile prezidenţiale din SUA vor fi câştigate de republicanul radical Donald Trump, SUA vor rămâne un membru statornic al NATO, a asigurat Stoltenberg. "Aceasta fiindcă este în interesul de securitate al SUA. Cu NATO, SUA sunt mai puternice decât fără", a declarat Stoltenberg. Critica lui Donald Trump nu a fost îndreptată împotriva NATO ca alianţă, ci împotriva unor ţări membre ale NATO. Dar între timp cheltuielile pentru apărare au crescut.

"Planul este acum ca toţi membrii NATO, inclusiv SUA, să ia deciziile necesare în vederea permanentizării sprijinului lor acordat Ucrainei". În acest sens există o majoritate în Congresul SUA şi în rândul populaţiei, care doar trebuie organizată, a mai afirmat secretarul general al NATO.

Stoltenberg, al cărui mandat se încheie la toamnă, consideră că NATO se află într-o situaţie bună la împlinirea a 75 de ani de la fondarea sa. "NATO este cea mai puternică şi de succes alianţă din istorie şi aceasta din două motive: fiindcă suntem uniţi în protecţie reciprocă. Fiindcă am fost mereu capabili să ne adaptăm, atunci când lumea se schimbă", a declarat Stoltenberg la microfonul DW în Cartierul General al NATO. Acum Rusia este ameninţarea numărul unu. Iar NATO va acţiona corespunzător.

Ucraina solicită mai multă apărare antiaeriană

"Eu nu doresc să stric petrecerea", a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, în cadrul reuniunii jubiliare de la Bruxelles. Totuşi, el a cerut din partea alianţei mai multe sisteme antiaeriene, de care Ucraina are nevoie vitală. "Salvarea vieţii unor ucraineni, a economiei şi oraşelor, depinde de existenţa, în Ucraina, a rachetelor Patriot şi a altor sisteme de apărare antiaeriană. Vorbesc despre rachetele Patriot fiindcă este singurul sistem care poate intercepta rachete balistice, a subliniat Dmytro Kuleba.

Dar nu este deloc clar că şeful diplomaţiei de la Kiev se va întoarce acasă cu aprobări concrete. În orice caz el a primit sprijin verbal, de exemplu din partea ministrei germane de Externe, Annalena Baerbock. Ea a amintit că Ucraina este sprijinită în războiul de apărare împotriva Rusiei şi din propriu interes. "Dacă Ucraina nu se mai poate apăra în continuare, atunci războiul de agresiune al Rusiei se poate îndrepta în direcţia graniţelor europene, în direcţia propriei noastre graniţe NATO", a avertizat ministra ecologistă.

Credibilitatea şi viitorul NATO depind de înfrângerea Rusiei în Ucraina. Este un război pe care Ucraina trebuie să-l câştige, chiar dacă ţara nu face parte din NATO şi articolul 5 din Carta NATO nu este valabil în cazul ei, susţine pentru DW Jamie Shea, fost oficial de rang înalt al alianţei.

Nou fond de 100 de miliarde pentru Ucraina?

Polonia se numără între cele 22 de ţări care au fost primite în NATO, de la înfiinţarea ei în anul 1949, ca bastion împotriva Uniunii Sovietice. Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că ţara sa trebuie să se socotească fericită. "Suntem acolo unde ne este locul. În compania democraţiilor, înconjuraţi de prieteni, care stau împreună ca o stâncă", a declarat el.

O ţară a făcut însă excepţie. Ungaria, care a fost admisă în NATO în 1999, refuză astăzi să sprijine plenar politica alianţei împotriva Rusiei. "Acesta nu este războiul nostru, nu este un război al NATO", susţin diplomaţi ungari la NATO, referitor la războiul Rusiei în Ucraina. De aceea Ungaria nu va aproba un nou pachet de ajutor în valoare de 100 de miliarde de euro pentru Kiev.

Stoltenberg a făcut această propunere, pentru a perpetua ajutorul militar acordat Ucrainei. Dar această propunere a entuziasmat doar câţiva miniştri, fiindcă aceasta ar însemna cheltuieli mai mari pentru ţările lor. În plus, NATO şi-ar asuma, formal, un rol mai important. În prezent NATO nu livrează ca organizaţie arme şi muniţii. Asta fac doar unele state membre, în baza unor înţelegeri bilaterale cu Ucraina.

Pentru moment SUA coordonează eforturile depuse de unele state membre ale NATO. Dar nu este clar dacă lucrurile vor continua aşa după alegerile prezidenţiale din noiembrie. În cazul în care republicanul Trump se va întoarce la Casa Albă, situaţia s-ar putea schimba. Trump a anunţat deja că nu va mai da Ucrainei niciun cent. Aşa că NATO ar putea arăta foarte diferit la anul, când va împlini 76 de ani.

Interviul a fost realizat de Alexandra von Nahmen.