După luni de negocieri, guvernul federal a prezentat miercuri, pentru prima dată, o strategie de securitate națională pentru Germania. Documentul de peste 40 de pagini a fost aprobat de cabinet în cursul dimineții și apoi prezentat de cancelarul Olaf Scholz și de patru dintre miniștrii săi în cadrul unei conferințe de presă. 

Strategia Națională de Securitate lasă în urmă luni întregi de dispute, care au dus la amânări repetate și care este posibil să fi diluat abordarea ambițioasă și cuprinzătoare a strategiei de securitate națională. 

În acordul de coaliție, partidele de guvernare de la Berlin - formată din social-democrați, ecologiști și liberal-democrați - și-a stabilit sarcina de a elabora o strategie de securitate națională în toamna anului 2021, așadar cu câteva luni înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei. Dar și la cinci ani de la ultima Carte Albă a Bundeswehr, documentul de bază al politicii de securitate și apărare, în care s-a răspuns până acum la întrebările privind politica de securitate.

"Securitatea libertății vieții noastre"

Când ministrul de externe Annalena Baerbock a lansat oficial ideea elaborării strategiei de securitate națională, într-un discurs susținut la mijlocul lunii martie 2022, războiul din Ucraina făcea deja ravagii de trei săptămâni, cancelarul Olaf Scholz proclamase deja "schimbarea epocii" iar interesul pentru strategia de securitate germană era mare. Nu doar în țară, ci și în străinătate. Șefa diplomației externe a definit drept obiectiv al proiectului nimic mai puțin decât "securitatea libertății vieții noastre".

Sub denumirea de "securitate integrată" era avută în vedere o examinare atentă a mediului de politică externă și de securitate. Sub acest termen, explică deputatul social-democrat Johannes Arlt, "securitatea include mai multe aspecte: politica educațională, politica de sănătate, politica de mediu, nutrițională și financiară". Arlt, fost maior în Bundeswehr înainte de a intra în Parlament, conchide într-un interviu acordat DW: "Aceasta înseamnă că avem o mulțime de domenii și dimensiuni de securitate pe care trebuie să le abordăm atunci când vorbim despre securitate în ansamblu".

Acestea sunt obiective la care se poate ralia inclusiv opoziția. Thomas Erndl, deputat creștin-social, susține și el dezvoltarea strategiei de securitate: "Dacă ne uităm la diversitatea amenințărilor, la amenințările hibride, la lanțurile de aprovizionare, la dependențe, inclusiv în domeniul medicamentelor, devine limpede că avem nevoie de o viziune de ansamblu și că trebuie să găsim răspunsuri". În dialog cu DW, vicepreședintele comisiei pentru afaceri externe din Bundestag a salutat "în mod expres" faptul că "guvernul și-a asumat această sarcină".

"Neînțelegeri în guvern cu privire la problemele centrale"

Politicianul din opoziție a evocat și amânările repetate ale strategiei de securitate. Având implicații pentru aproape toate domeniile politice, documentul trebuia să fie prezentat încă de la mijlocul lunii februarie la Conferința de Securitate de la München. Datele la care strategia a fost ulterior anunțată nu au fost nici ele respectate. Ultimul anunț făcea referire la sfârșitul lunii mai. Deputatul creștin-social Erndl spune: "Este evident că guvernul nu se poate pune de acord cu privire la problemele centrale!"

Ar fi fost poate o idee bună ca guvernul și Ministerul Afacerilor Externe, care este responsabil de elaborarea strategiei, să nu anunțe niciun termen limită, evitând în acest fel presiunile. În definitiv, este vorba despre un proces complex, care implică mulți participanți, explică Antonia Witt de la Fundația Hessiană pentru Pace și Cercetare a Conflictelor (HSFK). 

"Acest lucru necesită un amplu proces de înțelegere în cadrul guvernului, dar și cu populația și cu experții, cu privire la care sunt de fapt provocările de securitate, la ce scenarii de amenințare ne putem aștepta în viitor și ce mijloace vrea să folosească Germania pentru atingerea anumitor obiective în politica de securitate. Iar acesta este un proces realmente esențial”. Dat fiind că strategia afectează toate domeniile politice, "ea trebuie să acopere și un număr mare de probleme controversate din punct de vedere politic", spune experta. Or, acest proces provoacă întârzieri și dispute.

Exporturi de arme, hackback-uri, obiectivul de doi la sută

Potrivit informațiilor furnizate de agenția Reuters, dispute au apărut, între altele, pe tema exporturilor de arme și în domeniul securității cibernetice. Ministerul Justiției, condus de liberal-democratul Marco Buschmann, s-ar fi opus așa-numitelor "hackbacks", adică atacării autorului agresiunii cibernetice după săvârșirea ei. 

Divergențe au apărut și din cauza finanțărilor, ridicându-se întrebarea dacă obiectivul NATO de alocare a doi la sută din PIB pentru Apărare trebuie să fie neapărat înscris în strategie. "S-a pus problema dacă trebuie să existe un echilibru direct între cheltuielile militare și cele non-militare", explică Witt. "Cu alte cuvinte, dacă pentru fiecare euro cheltuit pe plan militar, ar trebui să fie investit un euro și în măsuri non-militare, care înseamnă în primul rând diplomație de criză ori cooperarea pentru dezvoltare”. 

Fără Consiliu de Securitate Națională

Planul de înființare a unui Consiliu Național de Securitate a fost îngropat de multă vreme. Acesta ar fi putut servi ca organism de coordonare pentru a găsi răspunsuri interdepartamentale la crize și provocări. "Rămâne controversat locul în care ar trebui să fie amplasat acest Consiliu de Securitate Națională", suspectează Antonia Witt. Potrivit presei, atât Cancelaria, cât și Ministerul de Externe ar fi dorit să aibă Consiliul de Securitate sub aripa lor.

Pentru conservatorul bavarez Erndl, Consiliul Național de Securitate ar fi fost un "punct central" ca organism de coordonare interdepartamentală. "Însă guvernul renunță pur și simplu la acest obiectiv pentru că nu poate ajunge la un numitor comun ", critică deputatul Uniunii Creștin-Sociale (filiala din Bavaria a Uniunii Creștin-Democrate, n.r).

Social-democratul Arlt pledează pentru mai multă înțelegere față de strădaniile guvernului. Dincolo de problemele legate de egoismul departamental al ministerelor, el are o altă explicație pentru problemele apărute în cursul elaborării strategiei: "Noi nu avem o cultură strategică. În ultimii 70 de ani am lăsat întrebările strategice în seama NATO. Da, am avut documente conceptuale, dar niciodată o strategie. Este ceva nou pentru noi și o astfel de reorientare culturală necesită timp".

De altfel, întârzierile vor avea efecte concrete la consultările interguvernamentale Germania-China. Pe 20 iunie, când are loc reuniunea, strategia pentru China nu va fi încă finalizată. Aflată în lucru, ea se sprijină pe strategia de securitate.