Dar până la investiţiile propriu-zise trebuie, într-o primă fază, depăşite problemele pe care actorii statali le au în a lucra împreună - şi exemplele ne sunt la îndemână. Fostul comisar european pentru dezvoltare regională, europarlamentarul popular Danuta Hübner, crede că ţările din regiune nu au altă şansă: "Provocările din ziua de astăzi nu mai respectă graniţe. Dacă nu cooperăm, nu putem găsi soluţii pentru poluarea Dunării sau pentru schimbările climatice, nu putem folosi din plin potenţialul pe care îl avem în România, Bulgaria, Germania sau Austria. Oportunităţile şi beneficiile generate de cooperarea de-a lungul Dunării îi vor face pe oameni să înţeleagă să lucreze împreună mai mult decât în trecut".

Miliarde pentru regiunea Dunării

Presupunând acest obstacol surmontabil, se ridică, firească, întrebarea fondurilor. Adriana Ţicău, din grupul deputaţilor socialişti, şefa forumului dunărean din Parlamentul European, aminteşte că:

"Pentru perioada 2007-2013, pentru regiunea Dunării au fost alocate, prin diferite fonduri europene, aproximativ 100 de miliarde de euro. Din păcate, ele nu au fost utilizate la capacitatea maximă. Primul pas este să utilizăm ceea ce există şi, din acel moment, vom fi îndreptăţiţi să cerem şi mai mult. Există deja proiecte identificate, lista este deschisă, cei interesaţi pot transmite în continuare proiecte. Vor exista şi nişte coordonatori europeni pentru aceste acţiuni prioritare, care vor avea şi rolul de a facilita ca proiectele strategice pentru regiunea Dunării să devină realitate".

Formalităţile de accesare a fondurilor europene s-au dovedit deseori prea dificile sau chiar dezarmante. Deputatul european Ramona Mănescu (grupul ALDE) a obţinut, în această săptămână, susţinerea cvasi-unanimă a Parlamentului pentru o iniţiativă ce solicită Comisiei Europene simplificarea procedurilor:

"Beneficiarii răspund la zeci de controale, depun mii de pagini, atunci când trebuie să depună un proiect. Dacă vrem într-adevăr să avem o politică de coeziune eficient implementată, va trebui să ţinem cont, în primul rând, de punctul de vedere al autorităţilor locale, deci al beneficiarilor, pentru că ei sunt cei mai aproape de motivaţia pentru care doresc să aplice pentru fonduri europene, să-i consultăm, să-i implicăm. Altminteri, dacă ne rezumăm la a consulta doar guvernele naţionale iar acestea, împreună cu Comisia, să realizeze procedurile de utilizare a fondurilor, vom pierde din vedere exact esenţialul: ele nu vor răspunde niciodată nevoilor reale, din teritoriu. Ceea ce se hotărăşte la Bruxelles sau în capitalele statelor membre este neancorat în realităţile pe care le întâlnim în regiuni. Altfel doar mimăm bunăvoinţa şi dorinţa de a eficientiza".

Danuta Hübner este convinsă că, în final, "regiunea va deveni mai atractivă pentru capitalul privat, vom avea o implicare mai mare a Băncii Europene de Investiţii, a Fondului European de Investiţii şi, pe măsură ce ieşim din criză, va fi exploatat şi potenţialul investiţiilor private atrase de prezenţa programelor europene".

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz