În Sâmbăta Mare, în centrul Berlinului a avut loc o demonstraţie a palestinienilor, la care au luat parte sute de oameni. Membrii asociaţiei democ, care observă mişcările ostile democraţiei, au monitorizat demonstraţia şi au publicat ulterior un material video. Potrivit democ, participanţii au scandat de mai multe ori "moarte, moarte, moarte Israelului". În plus, un bărbat a strigat la microfon "moarte evreilor!".

Autorităţile germane au deschis o anchetă şi două demonstraţii pro-palestiniene, aprobate iniţial, au fost ulterior interzise. Ambasadorul Israelului în Germania, Ron Prosor, a afirmat că demonstranţii "au încălcat toate liniile roşii posibile". Pe twitter el a scris că participanţii au abuzat de libertăţile existente în Germania pentru a îndemna la "nimicirea Israelului şi a evreilor". În opinia ministrului german al Justiţiei, Marco Buschmann, există indicii că ar putea fi vorba de un caz de instigare la ură.

Rezultatele cercetărilor sunt destul de subţiri

Astfel de demonstraţii dau apă la moară celor care susţin că antisemitismul este mult mai prezent în rândul musulmanilor şi celor de origine străină, comparativ cu restul populaţiei. Dar Sina Arnold, cercetătoare în cadrul Centrului de Studiu al Antisemitismului de pe lângă Universitatea Tehnică din Berlin, a explicat: "În funcţie de tipul antisemitismului cercetat, constatăm în rândul musulmanilor şi celor cu origine străină o atitudine antisemită mai mare sau mai mică, comparativ cu restul populaţiei". De aceea antisemitismul nu poate fi generalizat în cadrul grupelor de populaţie cercetate.

Arnold este director de proiect şi în cadrul Institutului de Cercetări privind Coeziunea Socială, şi analizează de câţiva ani atitudinile privind evreimea, Holocaustul şi conflictul din Orientul Mijlociu. În context, este preocupată mai ales de cauzele atitudinii antisemite în rândul refugiaţilor şi a altor imigranţi. Este un domeniu nou, cu o temă brizantă, şi studiile realizate până acum sunt foarte puţine. În schimb, există numeroase studii ştiinţifice, care atestă că antisemitismul este un fenomen larg răspândit în societatea germană, în ansamblul ei.

Antisemitismul, cu referire la Israel, mai răspândit în rândul celor cu rădăcini străine

Incidente antisemite de felul celui petrecut în Sâmbăta Mare la Berlin intră în categoria antisemitism cu referire la Israel. Atunci când politica israeliană este aşezată pe aceeaşi treaptă cu nazismul, când evreii din întreaga lume sunt făcuţi răspunzători pentru politica statului evreu şi când se neagă dreptul la existenţă a Israelului, avem a face cu acest tip de antisemitism. Iar această categorie este mai răspândită în rândul celor cu rădăcini străine decât în rândul autohtonilor, a explicat Arnold.  "Studiile văd o legătură între durata şederii în Germania a oamenilor cu rădăcini străine. Abrobarea pentru afirmaţii antisemite scade pe măsură ce trece mai mult timp de la sosirea lor în ţară". Altfel spus, are loc un efect de adaptare la faptul că antisemitismul este oficial un tabu în societatea germană.

Antisemitismul secundar este mai puţin prezent în rândul musulmanilor

În unele ţări de provenienţă antisemitismul este mai răspândit decât în Germania, şi adesea este parte a propagandei de stat. Şi în rândul musulmanilor, antisemitismul cu referire la Israel este mai pronunţat. "Explicaţia rezidă în orientarea religioasă, atitudinea autoritară conservatoare şi originea regională şi naţională. Deci un antisionism instituţional, care se poate întâlni în unele din acele regiuni", a explicat experta.

O cu totul altă imagine se arată în cazul antisemitismului secundar, unde Holocaustul este relativizat sau negat, unde se cere încheierea socotelilor cu trecutul şi chiar transformarea victimelor în făptaşi şi viceversa. "Această formă de antisemitism este mai puţin răspândită în rândul celor cu origini străine, inclusiv în rândul musulmanilor, fiindcă face parte din istoria de familie a germanilor, care este mai puţin relevantă pentru cei cu rădăcini străine", a precizat Arnold.

Studii contradictorii vizând antisemitismul clasic

A treia categorie este antisemitismul clasic. Este vorba de prejudecăţi în care evreilor li se atribuie anumite particularităţi "de rasă" sau culturale. Ele au adesea o legătură cu teorii ale conspiraţiei. "Aici cercetările sunt contradictorii. Există studii care atestă valori mai mari, egale sau mai reduse între oamenii autohtoni şi cei cu rădăcini străine", a declarat Arnold. Dar cel mai răspândit este antisemitismul în rândul celor cu rădăcini străine, care nu sunt cetăţeni germani, a continuat ea. În cazul acestora, există iarăşi diferenţe: cei care provin din state ale UE sunt mai puţin receptivi la astfel de mesaje, decât cei care provin din Turcia sau din lumea arabă.

Din cercetările realizate de expertă rezultă că în rândul celor mai bine de cinci milioane de musulmani care trăiesc în Germania, aprobarea pentru stereotipuri ce se înscriu în antisemitismul clasic este în general mai mare decât în cazul celor care nu sunt musulmani. Pe lângă caracterul fundamentalist-dogmatic sau tradiţional-conservator al religiei şi naţionalismul arab joacă aici un rol, împreună cu modul în care conflictul din Orientul Mijlociu le-a afectat acelor oameni viaţa.