Cât de bine funcţionează mijloacele de informare în masă? Şi câtă încredere putem avea în acestea? În urma unui sondaj de opinie, realizat în opt ţări din Europa, organizaţia americană "Pew Research Center" a ajuns la concluzia că nu numai gândirea de stânga sau de dreapta influenţează percepţia asupra presei, ci şi tot mai deasa apropiere politică de ideile populiste. Studiul a fost realizat în Danemarca, Franţa, Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Suedia şi Olanda. Conform autorilor, "oamenii cu vederi populiste au, în medie, cu 8 până la 31% mai puţină încredere în presă comparativ cu cei de alte convingeri politice". 

Frapante sunt mai ales constatările făcute în Germania, ţară în care neîncrederea taberei populiste în presă este foarte mare. "În timp ce 87% dintre germanii care nu par să agreeze ideea de populism declară că au, în principiu, încredere în presă, doar 47% dintre simpatizanţii acestei mişcări cred în conţinutul difuzat", menţionează autorii sondajului. Mai mult, categoria anterior amintită apreciază calitatea actului jurnalistic ca fiind extem de slabă când vine vorba de abordarea anumitor subiecte ca migraţie, economie şi criminalitate. Comparativ cu alte categorii de respondenţi, populiştii din Germania critică mai mult cu 30% calitatea conţinutului media legat de migraţie şi criminalitate.

Criză de încredere în multe ţări din UE

Extrem de rară este încrederea în presă în Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie. Doar un sfert dintre cei cu vederi populiste au încredere sau apreciază, într-o oarecare măsură, presa tradiţională. Rezultatele se bazează pe un sondaj de opinie realizat în lunile octombrie şi decembrie 2017, pe un eşantion de 16.000 de persoane din opt ţări europene. Pentru a putea diferenţia între "populist" şi "nepopulist", studiul s-a concentrat înseosebi asupra contradicţiei scoase în evidenţă frecvent în discursurile populiste. Între "cetăţean obişnuit" şi "elite politice". Cu cât persoana chestionată a accentuat mai mult această contradicţie, aceasta a fost încadrată în studiu la categoria subiecţilor cu vederi populiste. "Cine crede că deputaţii aleşi nu pun preţ pe interesele cetăţenilor şi cine pleacă de la ideea că omul de rând poate face mai bine politică decât politicianul de carieră, acela este încadrat la categoria populişti", se subliniază în studiul "Pew Research Center". Think tank-ul american se autodefineşte ca fiind un ONG apolitic, finanţat exclusiv din fondurile fundaţiei "The Pew Charitable Trusts", înfiinţată în 1948 de către urmaşii lui Joseph Newton Pew, fondatorul Sun Oil Company (în prezent Sunoco). 

Gândirea de stânga sau de dreapta contează mai puţin

Conform autorilor, rezultatele studiului ar trebui să scoată în evidenţă tendinţele şi transformările petrecute în societăţile europene. Până acum, politica şi mass-media din Europa erau puternic marcate de luptele ideologice între stânga şi dreapta. Inclusiv evaluarea activităţii jurnalistice sau încrederea în presă aveau o directă legătură cu această linie de separare, care acum a dispărut aproape complet, constată autorii studiului. În multe dintre ţările analizate, consumul media după modelul publicaţii/posturi de stânga sau dreapta este de domeniul trecutului. 

În studiu se mai face referire şi la rolul reţelelor de socializare ca sursă de informare. În 7 din cele 8 ţări analizate, cel puţin o treime dintre adulţi le folosesc, minimum o dată pe zi, în scop informativ. Conform studiului, 3 din 4 consumatori de presă utilizează în continuare sursele tradiţionale de informare: tv, radio, ziar. Cei mai mulţi fani ai ştirilor aflate via Facebook & Co. sunt italienii. În Franţa, Germania, Spania şi Italia mai ales membrii taberei populiste utilizează platforma Facebook ca principală sursă de informare. S-a mai constatat că, în grupul cetăţenilor cu convingeri populiste, predomină sentimentul că relevanţa presei pentru cultura democraţiei va dispărea. Totodată, în ciuda criticilor dure la adresa mijloacelor de informare în masă tradiţionale, persoanele cu vederi populiste se pare că tot mai folosesc, destul de des, mass-media convenţionale ca principală sursă de ştiri. Critici la adresa studiului - abordări nerealiste

Studiul organizaţiei cu sediul la Washington lasă loc şi de interpretări. Astfel, nu este limpede de ce autorii s-au concentrat tocmai asupra acestor opt ţări europene pentru a investiga răspândirea populismului ca fenomen social distinctiv. Nu se ştie nici dacă alegerea acestor ţărilor denaturează rezultatele studiului sau nu. Scepticismul faţă de acurateţea sondajelor realizate de către acest ONG american nu este o noutate. În toamna anului 2017, "Pew Research Center" a mai publicat rezultatele unui studiu legat de migraţie şi populaţie în Europa.

Cercetătorii au elaborat atunci câteva scenarii privind modul în care va influenţa migraţia societatea europeană în anul 2050. Un scenariu cu "migraţie zero" urmărea să stabilească felul în care va creşte populaţia musulmană chiar şi fără un aflux suplimentar de imigranţi. Conform unui alt scenariu, în Germania anului 2050, fiecare al cincilea cetăţean va fi musulman, susţineau autorii studiului. Intens criticate au fost anul trecut premisele pe care autorii şi-au construit studiul. În privinţa actualei analize, criticii se întreabă dacă împărţirea respondenţilor în populişti şi nepopulişti poate fi luată în calcul ca metodă de evaluare sau nu.

Autor: Richard Fuchs / CS