Venitul de bază necondiționat crește bunăstarea celui care beneficiază de acesta, dar nu generează reîncadrarea mai rapidă pe piața muncii. Cercetătorii finlandezi au ajuns deocamdată la această concluzie. Sunt numai niște rezultate preliminare ale proiectului pilot . Și în Germania se discută de mult despre modele asemănătoare, respectiv un venit de bază necondiționat de prestarea vreunei munci, deși partidele politice nu au ajuns la un consens.

Experimentul din Finlanda a arătat în felul următor: 2000 de șomeri aleși aleatoriu au primit pe o perioadă de doi ani 560 euro pe lună. Participanții la acest proiect, cu vârste cuprinse între 20 și 58 de ani, nu au fost nevoiți să plătească taxe și impozite pe aceste sume. În plus, în funcție de situația familială, unii au primit alocații pentru copii și salariu în cazul în care au reușit să se angajeze între timp. În paralel, un alt grup de control format din persoane fără un loc de muncă, a primit în continuare ajutoarele sociale obișnuite. Proiectul s-a încheiat la 31 decembrie anul trecut. 

”Cei care au primit venitul de bază au prezentat mai puține simptome de stres, probleme de concentrare și de sănătate decât grupul de control”, a declarat șefa cercetării, Minna Ylikännö, de la Institutul pentru asigurări sociale, Kela. ”În plus, aceștia au avut mai multă încredere în propriul viitor și în posibilitatea unei participari sociale mai intense”. 

Nicio diferență față de grupul de control

Însă prin evaluarea experimentului nu s-a putut demonstra mai multă motivație în a căuta locuri de muncă. ”Obținătorii venitului de bază nu au reușit să-și găsească joburi nici mai mult, nici mai puțin decât grupul de control”, a declarat coordonatorul proiectului, Ohto Kanninen. În primul an al experimentului, aceștia au lucrat la fel de multe zile ca persoanele din grupul de control. 

Guvernul premierului Juha Sipilä a sprijinit experimentul realizat de Institutul Kela. Scopul a fost acela de a cerceta cum s-ar  putea modifica sistemul ajutoarelor sociale, astfel încât ele să fie compatibile cu situația actuală de pe piața muncii. Cercetătorii au dorit să afle dacă un venit de bază obținut independent de prestarea unei munci ar duce la o mai mare motivație de a căuta joburi, decât ajutoarele sociale tradiționale. Experimentul s-a limitat strict la șomeri. Nu a fost vorba despre un venit de bază oferit tuturor cetățenilor, care să nu țină cont de situația financiară, statutul civil sau istoria personală pe piața muncii. 

"De succes", dar fără urmări 

Unul dintre participanți s-a declarat mulțumit cu venitul de bază. ”Am putut să accept toate ofertele primite”, spune jurnalistul Tuomas Muraja. Înainte era mai greu, a adăugat acesta, pentru că trebuia întotdeauna să socotească ce îi rămâne după câștigul suplimentar și pierderile la ajutorul social.

Conform ministrului pentru probleme sociale, Pirkko Mattila , guvernul finlandez nu planifică să extindă experimentul la nivel național. Cu toate acestea, proiectul a avut ”foarte mare succes”. Mattila  a adăugat că rezultatele experimentului pot fi folosite acum pentru reformarea sistemului. Aceasta este următoarea mare reformă, a precizat Mattila. 

Sistemul de până acum este considerat birocratic. Persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă își pierd dreptul la ajutoare din partea statului chiar și dacă se angajează pe termen scurt sau sunt plătiți prost. În Finlanda, numărul șomerilor a crescut rapid în contextul crizei economice. Acum este ușor în scădere. Procentul șomerilor a ajuns în decembrie anul trecut la sub 7%.