De la văile spectaculoase ale Marelui Canion până la culmile de granit din Parcul Național Yosemite și la străvechea Pădure Națională Tongass din Alaska, președintele SUA, Donald Trump, a promis să facă rezervațiile naturale federale ale Americii ”din nou frumoase”.

Parcurile naționale reprezintă o parte din cele peste aproape 250 de milioane de hectare de terenuri publice din Statele Unite, care includ păduri, deșerturi, cursuri de apă și rezervații de faună. ”Acestea includ unele dintre cele mai intacte ecologic și biodiversificate zone din țară”, spune Jenny Rowland-Shea, care conduce politica privind terenurile publice la think tank-ul Center for American Progress, cu sediul la Washington.

Însă criticii avertizează că aceste peisaje sunt amenințate de reduceri bugetare drastice și de relaxarea reglementărilor de mediu, care le deschid exploatării resurselor.

În mai 2025, de exemplu, administrația Trump a propus reducerea cu aproape un miliard de dolari a bugetului Serviciului Parcurilor Naționale. O diminuare despre care se presupune că ar putea forța închiderea a sute de situri sau reducerea drastică a serviciilor de îngrijire a acestor zone.

Pentru Rowland-Shea, slăbirea Serviciului Parcurilor Naționale și a misiunii sale de conservare ”sub pretextul eficienței guvernamentale a făcut parcurile și terenurile publice mai puțin sigure, mai puțin curate, mai puțin accesibile și mai aglomerate ca niciodată”.

La două luni după anunțarea reducerilor, Trump a semnat un ordin executiv dedicat ”îmbunătățirii” parcurilor naționale. Deși evocă în termeni lirici zonele naturale care ”au inspirat generații”, acesta critică și ”restricțiile privind utilizarea terenurilor”, care ”i-au lipsit pe vânători, pescari, drumeți și iubitorii de natură de accesul la terenurile publice care le aparțin”.

Însă, prezentând măsurile de conservare a naturii drept obstacole, există temerea că Trump semnalează o schimbare mai amplă de politică, care ar deschide mai multe terenuri administrate federal pentru minerit, foraj și exploatare forestieră.

Parcurile naționale rămân extrem de populare

Dată ca exemplu pozitiv pentru conservarea unor peisaje emblematice, rețeaua de parcuri naționale este adesea numită ”cea mai bună idee a Americii”. În 2024, doar parcurile au înregistrat un record de aproximativ 332 de milioane de vizitatori, care au cheltuit circa 29 de miliarde de dolari în comunitățile din apropiere.

Un sondaj YouGov din noiembrie 2025 arată că o majoritate clară (69%) a americanilor se opune reducerilor propuse de administrația Trump pentru Serviciul Parcurilor Naționale.

Acest lucru s-a reflectat și în Senat, în ianuarie, când un proiect de buget bipartizan a respins aceste reduceri. Susținătorii parcurilor atrag atenția, însă, că, odată ce din proiectul de lege a fost eliminat limbajul care garanta că parcurile naționale rămân terenuri publice, acestea sunt acum vulnerabile la o posibilă vânzare.

”Protejarea parcurilor noastre naționale este o acțiune bipartizană”, punctează Theresa Pierno, fostă președintă a Asociației pentru Conservarea Parcurilor Naționale (NPCA), care a comandat sondajul. ”Nimeni nu a cerut reduceri iresponsabile ale personalului din parcuri sau distrugerea patrimoniului nostru comun. Nimeni nu își dorește acest lucru”.

Milioane de hectare deschise mineritului și exploatării forestiere

Peste 40% din totalul terenurilor publice din SUA au fost de mult timp supuse extracției de petrol, gaze, cărbune și minerale, inclusiv așa-numitul domeniu mineral federal, care produce 15% din petrolul și 9% din gazele naturale interne.

Însă Trump se concentrează acum pe ”deblocarea” unei cantități și mai mari de energie americană pe terenurile publice, prin anularea reglementărilor despre care afirmă că sunt ”motivate ideologic”, inclusiv a legilor de mediu și climatice, după cum indică un ordin executiv din ianuarie 2025. Această deblocare include o propunere de a elimina regula privind terenurile publice din 2024, introdusă de administrația Joe Biden pentru a echilibra în mod egal exploatarea resurselor cu conservarea.

”Acțiunile lui Trump vizează în mare măsură slăbirea protecțiilor”, a declarat Rowland-Shea pentru DW. ”Valoarea terenurilor publice este determinată de potențialul lor de exploatare a resurselor și de valoarea de piață”.

Invocând necesitatea reducerii ”dependenței externe” de minerale critice, în martie 2025 administrația Trump a ordonat o creștere semnificativă a producției interne de minerale pe terenurile federale. Suprafețe vaste au fost identificate pentru concesiuni miniere accelerate ce vizează ”minerale critice” precum cupru, uraniu și aur.

Administrația a deschis, de asemenea, milioane de acri de terenuri și ape publice pentru foraj petrolier și exploatarea cărbunelui, pentru a ”asigura energie fiabilă”. A fost anulată, în același timp, o regulă care interzicea exploatarea forestieră și construirea de drumuri, pentru a permite o producție ”responsabilă” de lemn și ”prevenirea incendiilor”.

Terenurile publice protejate, vitale pentru fauna în pericol

Nu este ceva complet nou. Încă din 2017, când Trump și-a început primul mandat, Stephen Nash, cercetător în domeniul mediului la Universitatea din Richmond, Virginia, a descris modul în care administrația a eliminat rapid milioane de acri din terenurile publice protejate și le-a pus la dispoziție pentru exploatare forestieră și minerit.

Acestea au inclus monumentele naționale Bears Ears și Grand Staircase-Escalante, precum și vaste complexe de canioane din sudul statului Utah, deși această decizie a fost ulterior inversată de administrația Biden. În mai puțin de un an, concesiunile pentru petrol și gaze pe terenuri publice s-au triplat.

În al doilea mandat al lui Trump, prognozează cu îngrijorare Nash, deși parcurile naționale emblematice vor fi probabil ferite de proiecte majore de exploatare, ”portofoliul mult mai larg de terenuri publice”, care include păduri naționale și rezervații de faună, va fi grav degradat.

”Aceste alte terenuri publice sunt și mai importante ca habitat pentru fauna noastră aflată în curs de rapidă dispariție”, explică Nash pentru DW. Mii de specii de plante și animale vor avea nevoie de aceste teritorii, pe măsură ce migrează din cauza temperaturilor extreme generate de încălzirea globală.

Oamenii de știință au observat, de exemplu, că revenirea bizonului american, cândva pe cale de dispariție, în parcuri naționale precum Yellowstone contribuie la refacerea ecosistemelor. Iar până de curând, astfel de parcuri contribuiau și la educarea publicului cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra mediului.

Însă, în consonanță cu eliminarea termenului ”climă” de pe site-urile guvernamentale, în februarie anul acesta administrația Trump a obligat angajații parcurilor să elimine sau să cenzureze exponatele care prezentau informații științifice despre schimbările climatice.

În schimb, Casa Albă rămâne concentrată pe ”eliminarea obstacolelor” în calea unei ”gestionări responsabile a pădurilor”, sau ceea ce ecologiștii numesc ”exploatare imediată”.

”Singurele resurse naturale pe care le prețuiesc sunt cele pe care le pot extrage și vinde”, conchide Nash.