De-a lungul ultimei săptămâni, incertitudinea legată de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite împotriva Iranului a continuat să influențeze pașii strategici din întreaga regiune. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, aliați apropiați ai SUA care mențin totodată relații cu Teheranul, au declarat că nu vor permite folosirea spațiului lor aerian pentru niciun atac, indiferent cine l-ar lansa.

Ministrul de externe al Egiptului, Badr Abdelatty, a cărui țară a dezghețat relațiile cu Iranul, fără a ajunge însă la un nivel diplomatic deplin, a discutat atât cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, cât și cu emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, pentru a "lucra în vederea obținerii calmului, astfel încât regiunea să evite alunecarea în noi cicluri de instabilitate".

Între timp, portavionul cu propulsie nucleară USS Abraham Lincoln și aproximativ zece distrugătoare americane dotate cu rachete ghidate, capabile să lanseze atacuri de pe mare, au ajuns în regiune, a notat site-ul de monitorizare a transportului maritim MarineTraffic.

Organizația media de stat iraniană Press TV a anunțat că, odată cu începutul săptămânii viitoare, forțele navale ale Gărzii Revoluționare iraniene vor începe exerciții cu foc real în aceleași ape, Strâmtoarea Hormuz, care leagă Arabia Saudită, Iranul, Irakul și Emiratele Arabe Unite de Golful Oman și de Marea Arabiei.

Între timp, misiunea Iranului la Națiunile Unite a transmis pe platforma X că ”Iranul este pregătit pentru dialog, pe baza respectului și intereselor reciproce - DAR, DACĂ VA FI FORȚAT, SE VA APĂRA ȘI VA RĂSPUNDE CA NICIODATĂ!”.

În același registru, Ali Shamkhani, un consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a scris pe X că o ”lovitură limitată” este o iluzie. ”Orice acțiune militară a Statelor Unite, indiferent de origine și de amploare, ar fi considerată un act de război, iar răspunsul ar fi imediat, total și fără precedent, vizând inima Tel Avivului și pe toți cei care susțin agresorul”.

Pentru Sanam Vakil, directoarea programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord al centrului londonez de analize Chatham House, cele mai recente decizii ale președintelui american Donald Trump indică faptul că o relaxare economică și reintegrarea Iranului rămân posibile, ”dar numai după ce Iranul va accepta constrângeri permanente și verificabile asupra programelor sale nucleare și de rachete balistice, alături de schimbări în comportamentul său regional”, a scris experta londoneză, într-un articol de opinie publicat pe site-ul institutului.

Israelul nu și-a refăcut încă sistemele de apărare

Tensiunile dintre SUA și Iran au crescut constant de când Teheranul a declanșat, în decembrie 2025, o represiune brutală împotriva protestatarilor. Potrivit celui mai recent bilanț al organizației Human Rights Activists in Iran, cu sediul în SUA, au fost confirmate 6479 de decese, dintre care 6092 de protestatari, inclusiv 118 copii (date valabile vineri seara, 30 ianuarie 2026). De asemenea, ONG-ul afirmă că peste 42.450 de persoane au fost arestate.

Potrivit liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, principalii dușmani ai țării, Statele Unite și Israelul, sunt responsabili pentru aceste tulburări.

Pentru Israel, o posibilă lovitură americană ar implica riscul unui contraatac iranian asupra teritoriului său, subliniază Pauline Raabe, de la think tank-ul Middle East Minds din Berlin. ”În contextul alegerilor care urmează în Israel, guvernul israelian susține actualele apeluri la moderație”, a declarat experta pentru DW.

După atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, războiul de doi ani care a urmat în Gaza și războiul de 12 zile din iunie 2025 dintre Israel și Iran, perioadă în care SUA au efectuat lovituri asupra unor ținte nucleare din Iran, Israelul nu a reușit încă să își refacă integral capacitățile de apărare, a adăugat Raabe.

Această evaluare este confirmată și de Mairav Zonszein, jurnalistă, analist senior pentru Israel la International Crisis Group, o organizație independentă care lucrează pentru prevenirea conflictelor armate. ”Interceptoarele de rachete nu au fost reînnoite suficient”, punctează Zonszein, care se îndoiește că Israelul ar putea să-i ceară lui Trump să nu lovească Iranul.

”Există, însă, mai mulți factori pentru care cred că, în acest moment, o astfel de lovitură nu ar fi ideală pentru Israel”. De ani de zile, premierul israelian Benjamin Netanyahu trage semnale de alarmă cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare ale Iranului.

Însă ”oficialii israelieni ar fi mulțumiți de un acord care să semene cu modelul libian”, care a presupus renunțarea Libiei la programul său nuclear, a apreciat Zonszein, într-o analiză oferită DW. Nu este un secret faptul că Israelul sprijină o schimbare de regim la Teheran. ”Dar, deocamdată, Israelul se asigură doar că este pregătit pentru orice va decide Trump”.

Îngrijorări tot mai mari în statele din Golf

Strategia politică a celorlalți vecini regionali din Golf este, între timp, determinată de alte preocupări, constata, la începutul acestei luni, Eckart Woertz, directorul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (GIGA) din Hamburg, într-o discuție cu DW.

”Statele din Golf au un interes direct în menținerea stabilității în regiune, chiar și prin intermediul unor structuri autoritare”. Elitele politice din aceste țări par să prefere să se bazeze pe vechiul regim familiar, mai degrabă decât să aibă de-a face cu o nouă facțiune, potențial necunoscută.

La rândul său, Pauline Raabe consideră că statele din Golf vor continua să exercite presiuni diplomatice maxime asupra ambelor părți, de teamă ca violențele să nu scape de sub control, în urma unui atac. ”Ar putea însemna ca ele însele să devină ținte ale atacurilor iraniene”, apreciază Raabe, sugerând că bazele militare americane din Qatar, Arabia Saudită și Bahrain s-ar putea număra printre primele ținte ale unor eventuale lovituri aeriene iraniene. ”Acest lucru îngrijorează statele din Golf, pentru că ar avea războiul chiar în propria curte”.

Amenințare nucleară în creștere

Toate aceste îngrijorări din regiune sunt amplificate și de faptul că discuțiile privind un posibil acord nuclear între Washington și Teheran au intrat în impas. Miercuri, președintele american Donald Trump a scris pe platforma sa Truth Social că speră ca Iranul să vină rapid ”la masa negocierilor” pentru a discuta ”un acord corect și echitabil - FĂRĂ ARME NUCLEARE - un acord care să fie bun pentru toate părțile” și că ”timpul se scurge, este cu adevărat esențial”.

Deocamdată, nu este clar ce ar presupune un astfel de acord. Punctele de negociere avute în vedere anterior includeau interzicerea îmbogățirii independente a uraniului de către Iran și limitarea producției de rachete balistice cu rază lungă de acțiune. Îngrijorarea este că aceste rachete ar putea fi puse la dispoziția grupărilor armate proxy ale Iranului, catalogate pe scară largă drept organizații teroriste, din Irak, Liban, Yemen și Gaza.

Iranul a susținut în mod repetat că programul său nuclear are scopuri civile. Totuși, nivelurile de îmbogățire indică altceva, potrivit mai multor rapoarte oficiale.