Relatările despre presupusa propunere americană și o posibilă întâlnire planificată între reprezentanți ai SUA și Iranului, mediată de Pakistan, au dus la o ușoară scădere a prețului petrolului, care crescuse drastic de la începutul războiului.

La aceasta au contribuit inclusiv declarațiile optimiste ale președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Iranul ar dori ”cu orice preț să încheie un acord”. Din partea SUA, la negocieri ar participa secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.

”Nu veți mai vedea niciodată prețurile de odinioară la energie”

Conducerea militară a Iranului a respins, miercuri, perspectiva unui acord și a criticat dur SUA. ”Conflictele voastre (interne) au ajuns la un nivel în care negociați cu voi înșivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al cartierului general central Chatam al-Anbija.

Acesta a declarat amenințător: ”Nu veți putea nici să investiți în regiune și nici nu veți mai vedea prețurile de altădată la energie și petrol. Iranul nu se va înțelege cu administrația americană, nici acum, nici altcândva de acum înainte”, a spus acesta.

Aceste declarații contradictorii, marcate de optimism din partea SUA și de dezmințiri vehemente din partea Iranului, amplifică incertitudinile privind evoluția conflictului și par să infirme perspectiva unei înțelegeri rapide privind un armistițiu. Capabil în continuare să atace atât Israelul, dar și statele din Golful Persic și să blocheze Strâmtoarea Ormuz, Teheranul nu este dornic să accepte cerințele planului în 15 puncte.

Iranul răspunde cu propriile cerințe maximale

Cotidianul ”Wall Street Journal” relatează că Gardienii Revoluției iraniene ar fi răspuns deja la inițiativa SUA, cu propriile cerințe, pe care însă Washingtonul cu greu le-ar putea accepta. Este vorba, de pildă, despre evacuarea tuturor bazelor militare americane din jurul Golfului Persic, precum și despre un nou sistem care ar permite Iranului să perceapă taxe de trecere navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

În prezent, traficul maritim este practic paralizat din cauza atacurilor și amenințărilor iraniene, motiv pentru care prețurile petrolului și gazelor au crescut puternic de la începutul războiului, în urmă cu aproximativ trei săptămâni și jumătate.

Care sunt solicitările americane

Administrația americană solicită, potrivit planulului ei în 15 puncte, distrugerea unor instalații importante ale programului nuclear iranian, oprirea îmbogățirii uraniului și a producției de rachete balistice, precum și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

SUA cer Iranulului și să renunțe la stocurile sale de uraniu deja îmbogățit, pentru a risipi temerile că ayatollahii de la Teheran ar putea obține într-o zi arme nucleare. În schimb, sancțiunile dure împotriva Iranului ar urma să fie relaxate, scrie ”Wall Street Journal”. 

”Axios” a relatat că emisarul special al SUA, Steve Witkoff, i-ar fi spus lui Trump că iranienii ar fi fost de acord cu mai multe puncte centrale, fiind dispuși să renunțe la stocurile lor de uraniu îmbogățit.

Rămâne însă neclar cum vede Israelul, parte importantă în conflict și aliat militar al SUA, un eventual acord de încetare a focului cu principalul său adversar.

SUA mută trupe aeropurtate în Orientul Mijlociu

Între timp, după cum relatează Washington Post, Pentagonul a ordonat dislocarea câtorva mii de soldați din Divizia 82 Aeropurtată în Orientul Mijlociu. Aceste unități de elită, specializate în parașutări pe teritoriul inamic, ar putea reprezenta avangarda unei eventuale intervenții terestre, notează experții militari americani.

Aceștia observă că, deși o decizie privind trimiterea efectivă de trupe în Iran nu a fost încă luată, relocarea militarilor îi oferă președintelui Trump noi opțiuni strategice.

Circulă totodată speculații privind dislocarea infanteriei marine americane, în contextul posibilității unei operațiuni menite să captureze principalul port petrolier al Iranului, situat pe insula Kharg din Golful Persic. O astfel de acțiune, susțin analiștii, ar putea servi ca instrument de presiune asupra Teheranului. Pentru Iran, pierdea portului ar echivala cu paralizarea exporturilor de petrol, diminuând interesul Teheranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, o atare lovitură ar avea consecințe economice devastatoare pentru regim. 

Atacuri asupra statelor din Golf

Între timp, Iranul și-a continuat atacurile cu rachete și drone asupra unor ținte din statele arabe ale Golfului, pe care le consideră aliate ale Statelor Unite și, prin urmare, ținte legitime.

Pe aeroportul internațional din Kuweit un depozit de combustibil a fost lovit noaptea trecută de o dronă și a luat foc. Potrivit guvernului, nu s-au înregistrat victime, iar pagubele par limitate. Armata a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat mai multe drone și rachete.

De asemenea, Arabia Saudită a raportat interceptarea unui număr mare de drone și a unei rachete balistice, iar în Bahrain au fost activate sirenele de alarmă. Autoritățile au îndemnat populația să rămână calmă și să se adăpostească. 

Ambele părți caută o ieșire din război

Deși la începutul lunii Trump a exclus noi negocieri cu regimul iranian, iar Teheranul nu obosește să sublinieze că nu dorește nici capitulare, dar nici compromisuri, în culise ambele părți caută posibile căi de ieșire dintr-un război pe care nici SUA, nici Iranul nu par să îl poată câștiga pe deplin. 

Regimul iranian, dacă supraviețuiește, va căuta să revendice victoria pentru sine. Însă, pentru a se menține la putere, conducerea politică nu va putea evita compromisuri care să servească unui acord de pace cu vecinii din Golf.

La rândul lor, SUA vor reuși cu greu, chiar și printr-un angajament militar masiv și riscant, să redeschidă Strâmtoarea Hormuz și, în același timp, să pună capăt programului nuclear iranian.

Pentru a obține măcar o parte din aceste obiective, președintele Trump ar putea accepta un compromis și să mizeze pe negocieri cu Iranul, fără ca acest pas să fie interpretat drept un semn de slăbiciune. 

Totuși, în cazul în care acestea nu vor produce rezultatul scontat, Trump își păstrează opțiunea unei escaladări militare.