UPDATE: Germania se opune trimiterii de muniţii cu dispersie în Ucraina, a declarat vineri ministrul de externe federal, Annalena Baerbock. În calitate de semnatar al Convenţiei privind muniţiile cu dispersie (CCM), Germania se opune. Statele Unite şi Ucraina nu au semnat însă această convenţie, la care au aderat peste 110 state.

Ucraina a cerut de multă vreme Statelor Unite livrarea de bombe cu dispersie, pentru a se apăra mai eficient în fața agresiunii rusești. Până acum, Congresul american s-a opus livrării acestui tip de muniție, tocmai din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru civili. În plus, ezitările Casei Albe au fost întreținute și de adversitatea aliaților dar o decizie a președintelui Joe Biden este așteptată pentru astăzi, după ce șeful Administrației de la Washington va primi lămuriri suplimentare din partea conducerii armatei americane.

Un purtător de cuvânt al Președinției a afirmat că șeful de stat major Mark Milley examinează „activ” cererea Kievului. SUA, a mai spus oficialul de la Washington, furnizează Ucrainei „o gamă largă de muniții” pentru a ajuta țara să se apere împotriva Rusiei. Potrivit experților militari, bombele cu dispersie ar fi de folos contraofensivei ucrainene în fața tranșeelor rusești.

Pe de altă parte, scriu agențiile de presă, care citează documente bugetare, armata americană cheltuiește anual peste șase milioane de dolari pentru a dezafecta obuze de artilerie cu dispersie de 155 de milimetri și alte muniții mai vechi. Trimiterea unei părți din acest arsenal în Ucraina ar ușura misiunea Pentagonului.

De ce sunt interzise astfel de bombe

Un acord internațional intrat în vigoare în 2010, așa-numita Convenție de la Oslo, interzice producția, stocarea, utilizarea și transferul de muniții cu dispersie. Peste 120 de țări au semnat documentul, însă Rusia, Ucraina și SUA, precum și China, nu se numără printre ele. În războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, ambele părți folosesc muniții cu dispersie.

Nu mai departe de ieri, Human Rights Watch a prezentat un raport în care acuză ambele părți că au expus populația civilă prinsă între liniile frontului. Atacul asupra gării din Kramatorsk, din aprilie anul trecut, a fost unul dintre incidentele cele mai intens mediatizate de acest fel. Atunci au murit, în urma unui atac rusesc, 50 de refugiați care așteptau să urce în trenurile ce urmau să îi ducă în zone mai sigure. Un raport al organizației internaționale Cluster Munition Coalition afirmă că aproape 700 de civili au fost uciși astfel doar în primele șase luni ale războiului declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei.

Susținătorii interzicerii acestui tip de armament atrag atenția, de altfel, că aceste muniții ucid fără discernământ, ceea ce poate atrage responsabilitatea pentru crime de război. Bombele cu dispersie pot fi lansate din avioane sau rachete dar și din artileria aflată la sol sau pe navele militare. Sunt proiectile care, în traiectoria lor aeriană, se deschid și eliberează zeci, uneori sute de dispozitive explozive de dimensiuni mai reduse, care se răspândesc atomizat pe suprafețe extinse.

Rata de eșec a acestui tip de muniție este estimată la 40%, calcul realizat Crucea Roșie Internațională în baza unor date culese din zone de conflict recent. Altfel spus, nu toate aceste submuniții sau „bombete” explodează imediat, la impact. Prin urmare, ele pot continua să omoare sau să rănească mult timp după ce au fost aruncate, asemeni unor mine antipersonal, ceea ce la transformă într-un pericol deosebit pentru populația civilă.