Uniunea Europeană (UE) doreşte să-şi intensifice relaţiile cu statele din Caraibe şi ţări latino-americane, după atacul rus asupra Ucrainei. Regiunile lumii care în principiu împărtăşesc aceleaşi valori, trebuie să se interconecteze, a declarat însărcinatul UE pentru politică externă, Josep Borell. El a adăugat că UE trebuie să-şi reducă din dependenţa economică faţă de China.

În acest scop, europenii au nevoie de statele Americii de Sud ca potenţiale furnizoare de materii prime şi energie, ca piaţă de desfacere şi parteneri pentru protecţia climei. La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a publicat o amplă strategie vizând America de Sud. "Noi suntem aliaţi, pentru a întări ordinea internaţională, bazată pe reguli, pentru a ne implica în favoarea democraţiei, a drepturilor omului şi a pacii. Noi avem un interes să ne întărim parteneriatul politic", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Statele CELAC, care sunt toate statele americane în afară de SUA şi Canada, vor să-şi stimuleze iarăşi economia după criza de coronavirus. Şi UE este binevenită, în calitate de investitor şi partener comerical. Întreprinderile din state ale UE investesc în regiune mai mult decât Rusia, China, India şi Japonia, luate împreună.

Comerţul liber ar crea noi locuri de muncă. Cei 600 de milioane de locuitori ai Americii Centrale şi de Sud sunt în principiu interesaţi să încheie acorduri comerciale cu cei 450 de milioane de europeni. În ultimul deceniu, volumul comercial a crescut cu 40 la sută, însumând mărfuri şi servicii în valoare de 369 de miliarde de euro pe an.

Vor fi semnate noi acorduri comerciale de liber schimb?

Acordul cu membrii comunităţii Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) se află pe masă, fiind negociat din 2019. El nu a fost ratificat de statele UE, între altele din pricina unor dubii privind defrişarea preţioasei păduri tropicale. Defrişarea fusese forţată de fostul preşedinte populist de dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro. UE vrea să resusciteze acordul cu Mercosur, dar doreşte ca Brazilia să se oblige într-un protocol auxiliar să aplice măsuri sustenabile de protecţie a mediului şi climei.

Noul preşedinte al Braziliei, socialistul Luiz Inacio Lula da Silva, care este în prezent şi preşedintele grupului Mercosur, respinge cererile europenilor. Deşi a frânat defrişarea pădurii tropicale, el nu vrea să permită UE să se amestece în treburile sale interne. El a declarat că aşa ceva este "inacceptabil". "Partenerii strategici nu negociază în baza neîncrederii şi sub ameninţarea sancţiunilor". UE vrea prin acord să condamne statele Mercosur să rămână pe veci furnizori de materii prime şi mineralii", a declarat Lula la începutul lunii iulie.

Comisia Europeană plănuieşte să încheie acordul comerciale şi cu Chile şi Mexic. Reuniunea la vârf de la Bruxelles ar putea da noi impulsuri negocierilor şi procesului de ratificare blocat. Se doreşte ca acordul cu Mercosur să fie finalizat până la sfârşitul anului.

Ce probleme politice vede UE?

Preşedintele Braziliei este considerat de partenerii comerciali europeni prea apropiat de China. În aprilie, când s-a aflat în vizită la Beijing, Lula da Silva a convenit o cooperare mai substanţială cu preşedintele Chinei, Xi Jinping.

Europenii sunt nemulţumiţi că preşedintele Lula nu cere Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina, că se oferă să medieze în acest război şi susţine că SUA au partea lor de vină în acest război. Dar măcar Brazilia a fost singurul membru al grupului BRICS, al ţărilor emergente (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), care a sprijinit condamnarea Rusiei în cadrul Adunării generale a ONU.

Ce susţine economia europeană?

19 asociaţii economice europene cer ratificarea rapidă a acordului comercial cu Mercosur, cu respectarea normelor de protecţie a climei. "Acordul UE-Mercosur deschide Europei posibilităţi unice, să-şi asigure avantajele care derivă din pătrunderea, primul, pe o piaţă latinoamericană mai mare", scriu asociaţiile într-o luare de poziţie.

În contextul barierelor comericale în vigoare, Europa va avea pe viitor şansa de a fi avangarda comerţului cu Mercosur şi cu restul Americii Latine.

Ce critică organizaţiile de mediu?

Organizaţia de mediu Greenpeace înfierează posibila înţelegere dintre UE şi statele Mercosur, spunând că este un "acord otrăvit", şi a chemat la proteste la Bruxelles lunea viitoare. Acordul este învechit şi va facilita exportul şi importul unor produse dăunătoare climei, susţine Greenpeace. Din America Latină se va importa şi mai multă carne de vită şi soia pentru nutreţuri. UE vrea să vândă mai ales automobile şi pesticide.

Organizaţia de mediu BUND din Germania critică cultivarea unor plante de soia medificate genetic în Brazilia. Aceasta duce la defrişarea pădurii tropicale şi dispariţia unor specii de animale şi plante. Iar soia modificată genetic este folosită pentru supraproducţia de carne în UE.