Marea Britanie şi Franţa au trecut peste disputele din ultima perioadă şi au făcut o serie de concesii, de dragul bugetului comunitar. Oficialii de la Londra au acceptat în cele din urmă reducerea rabatului cu 10 miliarde şi jumătate de euro, bani cu care vor fi sprijinite noile state membre din estul Europei. Asta după ce în prima variantă de buget propusă de preşedinţia britanică, valoarea fondurilor structurale destinate celor 10 noi ţări membre era redusă cu 10 procente. Reducerea rabatului britanic, câştigat de fostul premier Margaret Thatcher în 1984 va avea loc începând cu anul 2009. Acordul prevede şi o reducere a contribuţiilor la visteria Uniunii. Astfel Olanda va plăti mai puţin cu un miliard de euro anual, Austria cu 600 de milioane, iar Germania cu 300 de milioane de euro. În schimb, premierul Tony Blair le-a cerut statelor membre, în special Franţei să reducă treptat subvenţiile agricole, care „înghit” în prezent 43% din buget. Valoarea bugetului comunitar a crescut astfel la 862,36 miliarde de euro, respectiv la 1,045% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, mai puţin cu aproape 10 miliarde de euro faţă de propunerea făcută iniţial de preşedinţia luxemburgheză a Uniunii.

Polonia este marele câştigător al summitului, primind suplimentar 2,3 miliarde de euro. Slovaciei, Lituaniei şi Bulgariei li s-au promis peste 1,4 miliarde de euro pentru dezafectarea centralelor nucleare, în timp ce Spania a câştigat suplimentar 2 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, iar Italia 900 de milioane pentru dezvoltare rurală. Veştile sunt bune şi pentru Bucureşti: în bugetul pentru perioada 2007-2013 Uniunea Europeană a alocat României un buget de coeziune de 29,1 miliarde de euro. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Călin Popescu Tăriceanu, această sumă perimte reducerea decalajelor dintre România şi statele membre. Preşedintele Comisie Europene, Jose Manuel Durao Barroso a felicitat preşedinţia britanică pentru acest mare succes, şi chiar dacă nu a fost adoptat un buget de 1000 de miliarde de euro, cum şi-ar fi dorit, Barroso a felicitat şefii de stat şi de guverne pentru sprijinul acordat ţărilor sărace, precizând că fără solidaritate Uniunea Europeană nu poate exista. Bruxelles-ul va fi nevoit însă să invetarieze veniturile şi cheltuielile Uniunii şi să realizeze un raport până în 2008/2009, care va sta la baza viitorul buget comunitar.

Compromisul la care au ajuns liderii europeni se datorează într-o mare măsură şi cancelarului german, Angela Merkel. Ea şi-a dovedit calităţile de negociator, aducând potrivit analiştilor un nou suflu pe scena europeană. „Angeal Merkel a jucat un rol extrem de important în culise: a fost calmă, sobră şi foarte profesionistă”, a afirmat cancelarul austriac, Wolfgang Schüssel, aprecieri similare venind şi din partea preşedintelui român, Traian Băsescu. Participanţii la negocieri au afirmal că absenţa fostului cancelar, Gerhard Schröder, şi a sprijinului său necondiţionat pentru preşedintele Jacques Chirac, l-a determinat pe acesta din urmă să fie mult mai precaut. Liderul de la Paris a precizat la final că varianta finală este o afacere bună pentru Europa, apreciind curajul politic al premierului Tony Blair de a reduce rabatul britanic. Blair, care a declarat că a obţinut un acord care permite Europei să meargă mai departe, a fost însă acuzat de jurnaliştii din propria ţară că sacrifică miliarde din banii contribuabililor, fără a avea nici o garanţie că Franţa îşi va reduce subvenţiile agricole mai devreme de 2014. Implicarea în negocieri costă însă bugetul Germaniei 100 de milioane de euro, pe care Merkel i-a promis suplimentar Poloniei, astfel încât discuţiile să fie deblocate. Premierul polonez, Kazimierz Marcinkiewicz a declarat că anunţul făcut de Angela Merkel a fost cea mai frumoasă dovadă de solidaritate. Liderul Uniunii Creştin Democrate din Germania a afirmat la final că este convinsă că bugetul este favorabil pentru viitorul Europei reprezentând totodată un semnal pentru dezvolatarea europeană.

Acordul reduce tensiunile din cadrul Uniunii Europene, amplificate de eşuarea referendumurilor constituţionale din Franţa şi Olanda şi evită o criză de proporţii pentru întregul bloc comunitar. Pe de altă parte, liderii europeni au confirmat intenţiile de extindere în continuare a Uniunii. Premierul Britanic a confirmat decizia de a acorda Macedoniei statutul de ţară candidată la aderare, aceasta fiind ce-a de-a doua ţară din fosta Iugoslavie, care primeşte undă verde în acest an pentru negocieri, după Croaţia.