1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Summit UE - dominat de dispute legate de migraţie

1 iulie 2023

Miniştrii de Interne ai UE tocmai conveniseră o reformă a azilului, dar premierii ungar şi polonez tocmai au pus-o sub semnul întrebării. Viktor Orban a vorbit chiar despre un "război al migraţiei".

Summitul UE la Bruxelles
Summitul a fost dominat de neînţelegerile referitoare la migraţieImagine: Geert Vanden Wijngaert/AP/dpa/picture alliance

Primirea şi distribuirea refugiaţilor, imigranţilor şi solicitanţilor de azil este de un deceniu cea mai disputată temă în interiorul Uniunii Europene, provocând vii emoţii în toate taberele politice. Nici la acest summit al UE nu a fost diferit.

Premierul ungar Viktor Orban a vorbit despre o "luptă pentru libertate", pe care se vede nevoit să o poarte împotriva politicii UE în materie de azil. Cu alte ocazii el a avertizat, în maniera unor populişti de dreapta, că executivul UE, Comisia Europeană, vrea să silească Ungaria să primească imigranţi pe teritoriul său, obiectivul urmărit astfel fiind schimbarea populaţiei.

La rândul său, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a refuzat obligaţia impusă ţării sale de a primi imigranţi, fiind sancţionată financiar în caz contrar. Polonia trebuie să rămână o ţară sigură, a declarat el.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki la BruxellesImagine: Virginia Mayo/dpa/picture alliance

Diplomaţi austrieci au afirmat că problema migraţiei zguduie din temelii Uniunea Europeană, punând sub semnul întrebării viitorul şi coeziunea ei. Austria este, pe lângă Germania, una din ţările UE unde s-au depus cele mai numeroase solicitări de azil. Din acest motiv, guvernul de la Viena refuză să mai primească imigranţi în ţară şi vrea ca statele de la frontiera externă a UE să se ocupe de aceştia şi să-i respingă dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru a primi azil.

Cancelarul german mizează pe solidaritate

Cancelarul german, Olaf Scholz, susţine însă, la fel ca majoritatea şefilor de stat şi de guvern europeni, pachetul de reformă a politicii de azil, convenit cu doar trei săptămâni în urmă de miniştrii europeni de Interne. Esenţa acestor reforme este "solidaritatea" între statele membre, a subliniat el.

Cancelarul Olaf Scholz mizează pe solidaritateImagine: Geert Vanden Wijngaert/AP/dpa/picture alliance

Pentru prima dată s-a reuşit, după ani îndelungaţi, să se ajungă la o înţelegere care prevede fie primirea imigranţilor, fie plata unei amenzi consistente pentru fiecare imigrant refuzat. Aceasta este o mare izbândă, a declarat Scholz.

Germania speră că va avea de profitat de pe urma faptului că procedurile de acordare a azilului se vor desfăşura preponderent în Grecia şi Italia, ţări prin care imigranţii pătrund în UE. Până acum imigranţii sosiţi în Italia şi Grecia reuşesc cumva să-şi continue drumul până în Germania, fără a fi măcar înregistraţi la frontiera externă a UE.

Şeful guvernului de la Berlin estimează că în cele din urmă şi Ungaria şi Polonia vor respecta această nouă înţelegere. Dar până când ea va dobândi putere de lege ar mai putea trece doi ani. Mai întâi consiliul miniştrilor UE trebuie să cadă de acord cu Parlamentul European asupra textului de lege. Această procedură va fi probabil îndeplinită până la sfârşitul anului. Apoi urmează supuneri la vot în plen şi în consiliul de miniştri şi în sfârşit adoptarea textului de lege de către parlamentele statelor membre ale UE.

Italia vrea securizarea frontierelor externe ale UE

Premiera de extremă dreaptă a Italiei, Giorgia Meloni, a încercat să ocupe o poziţie interimară, între refuzul categoric al Ungariei şi Poloniei, şi marea majoritate a statelor UE. Ea a declarat că dimensiunea internă a imigraţiei, deci distribuirea pe ţări, nu va putea fi reglementată niciodată. De aceea este nevoie să se pună accent pe dimensiunea externă, fiindcă toate statele membre, inclusiv Polonia, Ungaria, Austria şi altele, sunt de acord că protecţia frontierei externe a UE trebuie întărită. De asemenea, trebuie încheiate acorduri cu ţările de provenienţă şi de tranzit ale imigranţilor, în vederea unei rapide repatrieri a acestora. În opinia guvernului de la Roma, sosirea în UE a imigranţilor trebuie împiedicată, astfel nu vor exista nici probleme cu distribuirea lor pe ţări.

Tot mai mulți solicitanți de azil în Cipru

03:40

This browser does not support the video element.

Din punct de formal, şefii de stat şi de guvern nu au luat nicio decizie pe această temă, în ciuda îndelungatelor dezbateri. Nu a existat nicio declaraţie scrisă referitoare la migraţie, fiindcă aceasta ar fi trebuit să fie adoptată cu unanimitate. Astfel, mingea a ajuns iarăşi pe terenul miniştrilor de Interne, care se vor întâlni din nou peste trei săptămâni.

Stretegia faţă de China se lasă aşteptată

Interesele diverselor state membre ale UE, care au relaţii economice cu China, mai strânse sau mai distante, nu au putut fi armonizate nici în cadrul acestui summit european. De aceea consultările vizând relaţiile strategice cu China vor fi "continuate", după cum  se arată în declaraţia finală a reuniunii. Dar nu este deloc clar dacă se va putea conveni cândva o strategie comună vizând China.

Giorgia Meloni a reprezentat Italia la summitul de la BruxellesImagine: Virginia Mayo/dpa/picture alliance

Şefii de stat şi de guvern europeni nu au făcut altceva decât să repete cadrul politicii vizând China, existent din anul 2019. Potrivit acestuia, statul comunist care a devenit a doua putere economică a lumii, este partener în domeniul protecţiei mediului, concurent în materie de economie şi rival în confruntarea dintre dictatură şi democraţie. Şi anume toate trei la un loc. Ce acţiuni concrete derivă din asta - aici UE nu oferă niciun răspuns.

Reducerea riscurilor

O decuplare totală de China nu va exista însă, fiindcă ţările UE depind de materii prime din China, cum ar fi pământurile rare, sau de mărfuri cum ar fi semiconductorii pentru computere. UE îşi propune doar "micşorarea riscurilor, acolo unde este necesar şi potrivit", se arată în declaraţia finală.

Guvernului de la Beijing i se cere să intervină pe lângă Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. UE îşi menţine politica unei Chine unice, cu referire la Taiwan, dar cere Beijingului să nu urmărească schimbarea cu forţa a statutului acestei insule, guvernate democratic.

În privinţa drepturilor omului, UE mizează în continuare pe dialog. Şi la prezenta reuniune s-au exprimat dubii cu privire la munca forţată din China şi oprimarea minorităţilor şi mişcării democratice din Hong Kong.

Bernd Riegert Bernd Riegert este corespondent DW la Bruxelles și a fost corespondent în SUA.