Mario Draghi şi-a făcut o nouă mare apariţie în capitala Ungariei. Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) şi fost premier al Italiei le-a explicat celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor Uniunii Europene pentru a doua oară cum ar putea economia europeană să redevină competitivă în raport cu SUA şi China.

Pe acest subiect Draghi a alcătuit deja la începutul lunii septembrie un raport de 400 de pagini pe care l-a prezentat la Bruxelles, la summitul UE din octombie. Dat fiind că atunci nu a fost timp suficient pentru a se discuta pe larg propunerile expertului italian, ele au fost reluate acum în discuţie în cadrul summitului informal al preşedinţiei ungare a Consiliului UE pe stadionul de fotbal Puskas din Budapesta.

Draghi insistă mai ales asupra unui aspect: este grabă mare. Deciziile trebuie luate acum şi nu cândva. Realegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA, un susţinător al taxelor vamale protecţioniste, a făcut aceste decizii "mai urgente decât erau cu o săptămână în urmă", a avertizat el.

Ce propune raportul lui Draghi?

În cursul severei crize financiare din urmă cu 12 ani Mario Draghi, pe atunci preşedinte al BCE, a salvat moneda comună euro şi statele UE supraîndatorate de la faliment. Vestita sa afirmaţie "what ever it takes", că se va face tot ce este necesar pentru salvarea monedei euro, a calmat în epocă pieţele financiare. Ce propuneri a prezentat astăzi Draghi la Budapesta?

1.   Europa trebuie să investească în fiecare an până la 800 de miliarde de euro în cercetare, dezvoltare şi infrastructură, precum şi în apărare, pentru a ţine pasul cu concurenţii SUA şi China. Ponderea investiţiilor trebuie să crească de la 22 la 27 la sută din PIB. Tendinţa observată în numeroase state membre, de reducere a investiţiilor, trebuie inversată. Conform prognozelor, în Europa se va înregistra anul viitor o creştere de numai 1,2 la sută. În SUA va fi de două ori mai mare, potrivit prognozei Fondului Monetar Internaţional.

2.   În vederea finanţării investiţiilor publice UE ar trebui să contracteze datorii comune pentru proiecte comune. Datorii comune pe seama statelor membre au fost făcute la nivelul UE pentru prima dată după criza provocată de pandemie. Potrivit cancelarei germane de atunci, Angela Merkel, şi a ministrului ei de Finanţe, Olaf Scholz, aceste datorii comune trebuiau să fie o excepţie unică. Dar piaţa internă a UE trebuie finalizată. Este deci nevoie de o circulaţie neîngrădită a capitalurilor şi creditelor, la fel ca şi pe continentul american, astfel încât să poată fi mobilizate mai multe mijloace private.

3.   UE trebuie să-şi rezolve "problema cu China". Economia din Europa este prea dependentă de lanţurile de aprovizionare din China şi de China ca piaţă de desfacere. Concurenţa în parte neloială din China, subvenţionată de stat, trebuie întâmpinată cu contramăsuri. Industria europeană trebuie să-şi diminueze dependenţa de materii prime şi subansamble din China şi să devină în general mai independentă. China ocupă în prezent locul al doilea, după SUA, în topul partenerilor comerciali ai Europei.

4.   Ramuri industriale importante şi companii emergente noi în domeniul tehnologiilor de vârf trebuie menţinute şi fondate în Europa. Condiţiile-cadru pentru întreprinderi trebuie ameliorate. Prea multe firme emergente îşi dezvoltă producţia în afara Europei. Presiunile ar putea creşte suplimentar în condiţiile în care noul preşedinte al SUA, Donal Trump, şi-a propus drept obiectiv stabilirea unor taxe vamale punitive pentru produsele europene şi pentru relocarea producţiei în SUA. O strategie unitară industrială a UE pentru întărirea companiilor proprii este necesară pentru soluţionarea unor chestiuni fiscale, comerciale şi privind locaţia.

5.   Procesele de luare a deciziilor în UE trebuie scurtate şi birocraţia trebuie simplificată. "Europa nu se coordonează când lucrurile depind de asta. Iar regulile europene de luare a deciziilor nu au fost perfecţionate substanţial când UE s-a extins şi contextul global a devenit mai nefavorabil şi mai compex", scrie Draghi în raportul său. În UE pentru intrarea în vigoare a unei legi sunt necesare în medie 19 luni şi acesta este un timp prea îndelungat. UE a adoptat până în 2019 nu mai puţin de 13.000 de legi relevante pentru economie. În SUA au fost doar 3000. "Nu putem reglementa mai puţin şi mai eficient?", întreabă Draghi.

Care este calea de urmat?

Şefii de stat şi de guvern ai UE au salutat în linii mari, printr-o declaraţie comună, propunerile lui Draghi. Dar nu este clar dacă le vor aplica curând.

Controversată este mai ales finanţarea prin datorii a investiţiilor. Împotrivă au luat poziţie guvernul de până acum al Germaniei, precum şi cele ale Austriei şi Olandei. Franţa şi Italia manifestă în schimb deschidere pentru datoriile comune la nivelul UE. Noua Comisie Europeană, care îşi începe mandatul în decembrie, urmează să avanseze propuneri de finanţare a investiţiilor.

Mai puţine norme pentru întreprinderi

O strategie industrială comună este şi ea dificil de stabilit, fiindcă statele membre concurează şi între ele pentru a atrage companii, locuri de muncă şi a-şi majora astfel încasările la buget. Cancelarul austriac Peter Nehammer a declarat că e prematur să se vorbească despre noi datorii. Mai întâi sunt necesare proiectele comune.

Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a deplasat la Budapesta în ciuda crizei politice interne, s-a pronunţat pentru o rapidă reducere a birocraţiei. "În decursul multor decenii, birocraţia a devenit tot mai complicată. Acum este nevoie de o simplificare. Avem la dispoziţie tot ce este necesar pentru a avea creştere şi perspective de viitor, împreună în Europa", a declarat Scholz la Budapesta.

Reducerea birocraţiei şi simplificarea procesului de luare a deciziilor este o preocupare mai veche la nivelul UE. Primul consilier benevol în materie a fost fostul premier al Bavariei, Edmund Stoiber. Împreună cu 15 colaboratori el a elaborat între anii 2007-2015 la Bruxelles un set de propuneri, care au rămas în mare parte fără urmări.