"Lui Erdogan îi spun Tayyip. Ne tutuim încă de pe vremea de când eram amândoi primari. (...) Aşa îi spun prietenii apropiaţi", a afirmat deseori premierul bulgar Boiko Borissov. "Îi mulţumesc lui Tayyip!", a spus el la începutul anului cu ocazia inaugurării, după restaurare, a bisericii bulgare "Sf. Ştefan" din Istanbul. În termeni la fel de familiari i s-a adresat şi Erdogan care l-a numit "prietenul meu" pe şeful cabinetului de la Sofia. 

Un amalgam de simpatie şi teamă

Gazda reuniunii la nivel înalt UE-Turcia, care se desfăşoară la Varna pe 26 martie, are o relaţie apropiată cu preşedintele Turciei. Slăbiciunea lui Borissov pentru Erdogan este un amalgam de simpatie şi respect, dar şi de teamă faţă de puternicul vecin. Robustul premier bulgar, pe vremuri practicant al artelor marţiale şi gardă de corp, agreează comportamentul macho al "băieţilor puternici" ca Erdogan. Preşedintele Turciei sau chiar Putin sunt idolii săi secreţi.

În acelaşi timp, însă, Borissov se gândeşte că "200.000 de refugiaţi ar putea sosi în Bulgaria din Turcia" şi vorbeşte îngrijorat despre armata turcă, "cea mai mare din Europa", care stă pregătită la graniţa de sud a Bulgariei. Pe plan politic intern, atitudinea sa faţă de Turcia şi Erdogan nu este lipsită de riscuri. Pe fondul celor cinci secole de dominaţie otomană şi al minorităţii turce numeroase din Bulgaria, majoritatea bulgarilor percepe ţara vecină mai degrabă ca pe un pericol, în ciuda apartenenţei comune la Alianţa Nord-Atlantică.    

Recent, când Erdogan a afirmat că vede oraşul bulgar Kardzhali în "graniţele spirituale" ale Turciei şi că este oraşul său de suflet, mulţi bulgari s-au înfuriat. Iar socialiştii din opoziţie i-au cerut lui Borissov o declaraţie publică în reacţie la această "provocare la adresa suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Bulgariei".

Ne ştim din Balcani

Nici angajamentul lui Boiko Borissov în favoarea unei apropieri rapide a Balcanilor de Vest de Uniunea Europeană nu este necontestat în Bulgaria. În calitate de actual preşedinte al Consiliului UE, premierul bulgar a anunţat un summit UE-Balcanii de Vest, în luna mai la Sofia. Borissov a avut mai multe întrevederi cu omologii săi din ţările balcanice, iar iniţiativa sa a primit acceptul Comisiei Europene, în special pe cel al amicului său Jean-Claude Juncker.

Interesele comune ale ţărilor balcanice sunt consolidarea infrastructurii, dreptul la liberă circulaţie, interconectarea reţelelor de energie, extinderea relaţiilor comerciale. Însă ambiţiile lui Borissov sunt hrănite şi de faptul că şeful executivului bulgar cunoaşte atitudinea, mentalitatea şi obiceiurile balcanicilor.

Bulgaria şi-a netezit drumul către UE nu cu mult timp în urmă, aşa că i-ar putea ajuta acum şi pe alţii s-o facă. Aceasta este logica simplă a premierului Borissov. Dar pentru a-şi promova ideea a fost nevoit să treacă peste multe resentimente istorice şi, de exemplu, să semneze un acord de bună vecinătate cu Macedonia sau să evite consecvent subiectul legat de minoritatea bulgară din Serbia. Or, pentru partenerul său de coaliţie, partidul ultranaţionalist "Patrioţi Uniţi", toate acestea înseamnă o pilulă tare amară.  

În politica externă top, în cea internă...

Boiko Borissov pozează într-un european model nu numai în calitate de mediator între UE şi Erdogan sau între UE şi Balcanii de Vest, ci şi în ceea ce priveşte politica încăpăţânată a ţărilor din Grupul de la Vişegrad. El sprijină cotele de distribuire a refugiaţilor şi manifestă rezerve faţă de tentativele Grupului de la Vişegrad de a atrage Bulgaria de partea lor.

Premierul Borissov respinge unilateralismul politic şi manifestă o stimă şi o loialitate aproape penibile faţă de Angela Merkel şi Jean-Claude Juncker. Bulgaria rămâne şi în cel de-al treilea mandat al său premianta clasei cu un excedent bugetar remarcabil şi un grad de îndatorare de doar 29% din PIB. Creştera economică se menţine stabilă la 3% anual. Cu o rată a şomajului de doar 6,1%, Bulgaria se situează mult sub media la nivel european. 

Însă veştile bune se cam termină aici. Bulgaria lui Borissov rămâne una dintre cele mai sărace state membre ale UE. O ţară a oligarhilor corupţi - aşa este văzută din exterior. Reforma în justiţie încă nu funcţionează în practică. Atotputernica procuratură controlează întregul sistem, lucru care aproape paralizează lupta contra corupţiei, apreciază observatorii interni şi externi. La 11 ani de la aderare, Bulgaria este în continuare monitorizată de către CE şi din acest motiv.

De asemenea, în chestiunea libertăţii presei, Bulgaria ocupă un loc codaş în clasamentele organizaţiilor "Reporteri fără Frontiere" şi "Freedom House". În afara socialiştilor, şi aceştia pro-ruşi, în ţară nu există o opoziţie însemnată.

Practic, formaţiunea aflată la guvernare (GERB) controlează toate resorturile şi poziţiile cheie. Fără GERB nimic nu merge - nici la Sofia, nici în provincie. Este vorba mai ales despre banii europeni care curg din belşug în Bulgaria şi care sunt în mâinile partidului de guvernământ. Mai ales Boiko Borissov răspunde de toate acestea. Acelaşi Borissov care, în politica externă, se poartă atât de rezonabil şi care şi-a construit imaginea de mediator important între Est şi Vest.

Autor. Alexander Andreev / CS