Donald Trump a câștigat și alegerile primare republicane din statul New Hampshire. Crește, astfel, probabilitatea ca fostul președinte Trump să concureze cu actualul șef al statului Joe Biden în alegerile prezidențiale din noiembrie – la fel ca în 2020. Sondajele sugerează că Donald Trump are o șansă reală de a reveni la Casa Albă. În plus, din conversațiile cu politicieni și șefi de companii prezenți la Forumul Economic Mondial de la Davos, New York Times a tras concluzia că elita mondială se aștepta ca Trump să câștige. Un scenariu de groază pentru mulți în Europa.

Cu cât indiciile unei victorii electorale a lui Donald Trump devin mai pregnante, cu atât mai impacientate devin vocile înalților oficiali europeni. Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a calificat, într-un interviu pentru postul de televiziune France 2, posibila alegere a lui Trump drept o ”amenințare clară” pentru Europa.

Premierul belgian Alexander De Croo a avertizat într-un discurs în Parlamentul European la mijlocul lunii ianuarie: ”Dacă 2024 aduce înapoi America First, Europa va fi mai singură ca niciodată”.

Într-o lucrare a think tankului European Council on Foreign Relations, fostul premier suedez Carl Bildt enumeră consecințe globale de amploare, dacă Trump este reales: "SUA și-ar abandona angajamentul climatic și și-ar extinde investițiile în combustibili fosili. NATO s-ar odihni - în cel mai bun caz. Ar exista întâlniri confortabile între Trump și prietenii săi Putin și Orbán. Războaiele comerciale s-ar intensifica".

Consolidați capacitățile militare - și economia!

Întrebarea este: cum ne pregătim pentru scenariul Trump 2.0? Sudha David-Wilp, directorul biroului din Berlin al German Marshall Fund, se gândește mai întâi la capacitățile defensive: ”Europa trebuie să devină un actor puternic din punct de vedere militar, în sens convențional, și să fie capabilă să se ocupe de problemele de securitate din imediata sa vecinătate”. Think tankul a cărui filială o conduce este finanțat, printre altele, de guvernele Statelor Unite și Germaniei și de Comisia Europeană. În plus, spune David-Wilp, într-un interviu pentru DW, Europa trebuie să devină puternică din punct de vedere economic, în așteptarea unor eventuale măsuri protecționiste din partea unei a doua administrații Trump.

Deputatul conservator german Jürgen Hardt se teme că Germania nu este pregătită pentru un al doilea mandat al lui Donald Trump. Responsabil pentru politica externă a fracțiunii de opoziție CDU/CSU din Bundestag (parlamentul federal de la Berlin), Hardt a fost extrem de critic, într-o discuție cu DW: ”Am făcut prea puțin în ultimii trei ani pentru a-l ajuta pe Joe Biden să demonstreze că stilul său de cooperare cu Europa este mai de succes decât stilul confruntativ al lui Trump. Nici nu am încercat să dezvoltăm împreună o strategie față de China și nu ne-am respectat înțelegerile privind cheltuielile de apărare. Lucrurile au început să se miște abia sub presiunea războiului din Ucraina".

Ucraina este probabil una dintre cele mai mari temeri în perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă. Aflat în campanie electorală, fostul președinte transmite mesaje contradictorii. Promite că, odată reales, va pune capăt războiului din Ucraina într-o zi. Apoi amenință că va opri complet ajutorul acordat Ucrainei, după care spune că va oferi Kievului mai mult decât a primit vreodată.

Sudha David-Wilp este oarecum liniștit de sprijinul bipartizan din Congresul american pentru Ucraina - chiar dacă entuziasmul în rândurile republicanilor din Camera Reprezentanților a mai scăzut. În același timp, expertul de la German Marshall Fund avertizează: ”Indiferent cine câștigă în noiembrie, majoritatea americanilor crede că Europa ar trebui să-și asume o parte mai mare din povara ajutorului militar și pentru reconstrucția Ucrainei. Pentru că Ucraina se află pe continentul european”.

Relații tulburi cu NATO

Felul în care Trump se raportează la NATO provoacă îngrijorare și în capitalele europene. În timpul primului său mandat, s-a abținut cu greu să nu retragă Statele Unite din Alianța de apărare transatlantică. Comisarul european pentru Piața Internă, Thierry Breton, a sporit recent incertitudinea, când a povestit o anecdotă revelatoare în fața Parlamentului European: potrivit acesteia, Trump, în calitate de președinte al SUA, i-ar fi spus președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conversație din 2020, că ”dacă Europa este atacată, nu vom veni niciodată să vă ajutăm și să vă sprijinim”.

Timp de patru ani, cu rare excepții, Trump a evitat asigurările ferme cu privire la articolul 5 din carta NATO, care prevede angajamentul solidar al tuturor aliaților, în cazul în care unul este atacat. A făcut-o la o conferință de presă comună cu președintele României, Klaus Iohannis, susținută la Washington în iunie 2017.

La mijlocul acestei luni, întrebat dacă va oferi sprijin militar partenerilor europeni ai NATO în cazul în care va câștiga alegerile, Trump a răspuns: ”Depinde dacă ne tratează în mod corespunzător. NATO a profitat de țara noastră. Țările europene au beneficiat de Alianță”.

Josef Braml, expert în afaceri americane la organizația nonguvernamentală Comisia Trilaterală, este de părere că ”Trump vede Europa ca pe un dușman”. Într-un interviu pentru DW, profesorul Braml a amintit că Trump a calificat europenii ”mai răi decât chinezii”. Or, ca atare, ”în această nouă ordine mondială există o singură oportunitate pentru Europa - să acționeze ca un actor unic", spune analistul politic Braml, convins că pariul câștigător pentru a asigura unitatea în corul diverselor interese naționale europene sunt banii: ”Acum trebuie să gândim la scară mare - să ne asumăm datorii comune în Europa, să sprijinim financiar statele individuale și să le punem condiții în schimb”.

Îngrijorare privind scutul nuclear

Pentru Braml, o datorie europeană comună ar avea un avantaj: ”Cu bani dintr-un cont comun de împrumut ne-am putea permite și propria noastră apărare. În prezent, plătim tribut forței americanilor. Cumpărăm avioane de luptă F35 din SUA ca să putem continua să folosim arsenalul nuclear american în caz de nevoie. Dar ce valoare va avea această înțelegere nucleară dacă Trump se întoarce la Casa Albă? Ar trebui să ne pregătim (Germania - n.red.) pentru un asemenea scenariu și să cădem de acord cu Franța și Polonia cu privire la o armată mai extinsă și o cooperarea economică mai amplă, care să implice și alte state europene”.

Politicianul CDU Hardt nu crede însă într-un scenariu în care Donald Trump, odată reales, ar retrage scutul de protecție nucleară a Europei. Pentru că nimeni nu își dorește o nouă cursă a înarmărilor nucleare. Dacă SUA renunță la scutul de protecție, țările din Europa s-ar putea inevitabil gândi la extinderea sau construirea propriilor arsenale nucleare. Hardt consideră că armele atomice disponibile în prezent - ale Franței și Angliei - sunt insuficiente în comparație cu cele americane. Potrivit deputatului creștin-democrat, subiectul central este cum poate fi investită ”o contribuție financiară materială mai mare la efortul comun de descurajare”.

Un lucru este cert: realegerea lui Trump ar fi un test dur nu numai pentru relațiile transatlantice, ci și pentru coeziunea europeană.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.