Clinica Universitară Hamburg-Eppendorf (UKE) este bine pregătită. În perimetrul ei se află numeroşi arbori seculari, vizavi se află un parc şi unele din clădiri sunt învelite în iederă.

Toate acestea ajută împotriva caniculei. Mai ales arborii răcoresc spaţiul din jur prin umbra pe care o aruncă. Şi plantele de pe faţada clădirilor au efect răcoritor, fiindcă ţin razele solare la distanţă de ziduri.

"Sub arbori au fost instalate bănci, astfel încât pacienţii care sunt mobili, vizitatorii şi angajaţii să poată sta acolo la umbră", a afirmat Frank Dzukowski, şeful oficiului de sustenabilitate al UKE. Cu trei ani în urmă, clinica din Hamburg a prezentat un amplu plan de protecţie împotriva temperaturilor extreme.

În Germania se înmulţesc zilele toride

Prin schimbările climatice provocate de om, Europa se încălzeşte foarte rapid şi în Germania se înmulţesc zilele în care mercurul termometrelor indică peste 30 de grade Celsius. În anii 1950, în mai toate verile, existau doar câteva astfel de zile. Dacă erau opt în total, se vorbea despre temperaturi-record, dar în anii 1980, numărul lor trecuse de 10. În anii 2000 s-au consemnat în medie 19 astfel de zile, iar în deceniul trecut, un an-record a însumat peste 20 de zile cu temperaturi peste 30 de grade.

Vremea extrem de caldă este o primejdie pentru corpul omenesc. Mai ales valurile de caniculă sunt o mare împovărare. Se vorbeşte despre un val de caniculă, atunci când zile în şir se înregistrează 30 de grade şi mai mult, iar noaptea temperatura nu scade sub 20 de grade.

Cum afectează valurile de caniculă corpurile noastre

Dacă suntem expuşi la temperaturi extreme, sistemul de răcire al corpului nostru poate fi suprasolicitat. Urmările pot fi erupţii cutanate, cârcei la picioare sau picioare umflate.  Mai ales sistemul cardiovascular este foarte afectat de temperaturile ridicate, între urmări putându-se număra starea de ameţeală, durerile de cap, sentimentul epuizării. Insolaţia poate duce chiar la deces.

Temperaturile ridicate sunt extrem de periculoase în general, mai ales pentru oamenii trecuţi de 65 de ani, pentru cei cu afecţiuni preexistente, pentru femeile însărcinate, nou-născuţi şi copii mici.

Arşiţa umple spitalele

Doar în anii 2018 şi 2019, când verile au fost extrem de toride, în Germania au murit aproximativ 15.500 de oameni din acest motiv. Şi cu cât se înmulţesc zilele de caniculă, cu atât numărul celor care au nevoie de îngrijiri medicale creşte. Pe lângă urmările directe ale căldurii extreme, în zilele de caniculă se înregistrează mai multe accidente şi mai multe misiuni de salvare.

Dar sunt bine feriţi de căldură pacienţii, atunci când ajung la spital? În 2024 organizaţia Deutsche Krankenhausinstitut a întrebat în 289 de clinici dacă au luat măsuri mai multe împotriva căldurii decât în anul precedent. 60% dintre ele au răspuns că nu.

Spitalele germane nu sunt pregătite suficient pentru valurile de căldură

Principalul motiv care împiedică o mai bună protecţie împotriva căldurii este lipsa banilor. Asta au răspuns 96% dintre cei chestionaţi. Şi birocraţia greoaie descurajează clinicile să facă mai multe pentru protecţia împotriva temperaturilor ridicate.

Asociaţia Deutsche Krankenhausgesellschaft (DKG) avertizează că situaţia a rămas similară şi în 2026. Asociaţia reprezintă interesele spitalelor din Germania.

Landurile federale nu mai reuşesc de decenii să-şi îndeplinească sarcina de a refinanţa costurile investiţiilor reale făcute de spitale, arată preşedintele Consiliului de Administraţie al DKG, Gerald Gaß. "În practică, asta înseamnă adesea că spitalele investesc mai degrabă puţinii bani pe care îi au în aprovizionarea directă, achiziţionând, de exemplu, aparatură medicală sau finanţând reparaţii urgente, decât în aparate de aer condiţionat." Clinicile trebuie să vadă cum pot asigura răcoare în clădiri, fără a cheltui bani prea mulţi.

Spitalele spun că au nevoie de bani mai mulţi pentru protecţia împotriva temperaturilor ridicate

În fapt există deja liste cu sfaturi de combatere a temperaturilor ridicate, care includ şi măsuri relativ ieftine, cum ar fi halate răcoritoare, pături subţiri, alimentaţie adaptată căldurii de afară sau instalarea unor dozatoare de apă.

Dar Gaß susţine că "pentru a feri eficient un spital şi pacienţii săi de valurile de căldură, este nevoie de investiţii." De aceea DKG cere responsabililor politici un program de investiţii climatice în valoare de 31 de miliarde de euro, întins pe mai mulţi ani. O parte din aceste fonduri ar putea fi cheltuite pe protecţia împotriva caniculei.

Majoritatea spitalelor din Germania au fost construite într-o perioadă în care zilele de caniculă constituiau o excepţie şi de aceea, de regulă, nu sunt dotate cu aparate de aer condiţionat.

Şi la Clinica Universitară din Hamburg astfel de aparate nu există decât în secţiile de reanimare şi în blocurile operatorii, a precizat Frank Dzukowski. În plus, pe faţada clădirii principale, în care se află aproximativ o jumătate din paturile tuturor pacienţilor, a fost instalată o protecţie solară externă. "Acolo unde asta nu s-a putut, s-au montat pe interiorul ferestrelor folii de protecţie menite să împiedice pătrunderea razelor solare." Pacienţii bolnavi sever sau cei slăbiţi sunt internaţi în încăperi care nu se încing prea uşor. Iar încăperile în care se află personalul pot fi răcorite dacă sunt aerisite pe timpul nopţii.

Şi spitalul Charité cere măsuri împotriva căldurii extreme

Spitalul Universitar Charité din Berlin, cel mai mare din Europa, a elaborat prime planuri de funcţionare în condiţii extreme. Marea întrebare este: Poate spitalul asigura tratament medical adecvat şi într-o perioadă prelungită de caniculă? S-a pornit de la următorul scenariu: Săptămâni la rând sunt temperaturi-record de peste 40 de grade, iar nopţile sunt tropicale.

Şi majoritatea secţiilor spitalului Charité nu sunt dotate cu aparate de aer condiţionat. De aceea a fost întocmită o "hartă a căldurii". Clădirile au fost împărţite în funcţie de temperaturile măsurate în ele, în zone de risc care se încing rapid şi locuri mai răcoroase, în care angajaţii şi pacienţii se pot retrage temporar pentru a-şi mai reveni.

Charité a ajuns la concluzia că într-un astfel de scenariu extrem, aproape sigur camera de urgenţă ar fi suprasolicitată. În plus, ar fi de aşteptat o lipsă de personal, fiindcă angajaţii fie s-ar îmbolnăvi ei înşişi, fie ar trebui să se ocupe de familiile lor, dacă şcolile sau căminele de bătrâni se închid din pricina arşiţei.

De aceea, Charité avertizează că spitalele trebuie mai bine pregătite pentru valurile de căldură. În starea de acum, clinicile nu pot asigura îngijiri medicale optime în condiţii de căldură extremă. De aceea, factorul politic trebuie să creeze condiţiile-cadru şi să finanţeze renovarea spitalelor, astfel încât să devină reziliente la schimbările climatice.