La 25 noiembrie 1960, cele trei surori Patria, Minerva și María Teresa Mirabal și șoferul lor au fost găsiți morți pe fundul unei râpe din apropierea satului de munte La Cumbre. Jeep-ul în care călătoreau pe un drum întortocheat și abrupt plonjase 150 de metri în adâncuri. Ai fi putut crede că este vorba despre un accident dacă trupurile lor nu ar fi fost acoperite de vânătăi și semne clare de strangulare.

Țara de origine a tinerelor, Republica Dominicană, era condusă la acea vreme de Rafael Leónidas Trujillo Molina. Regimul de teroare al dictatorului, cunoscut și sub numele de "El Jefe", dura deja de peste trei decenii. Cenzura, supravegherea și represiunea brutală erau la ordinea zilei. Disidenții au fost reduși la tăcere, fără ca autorii relelor să se teamă de pedeapsă.

Aceeași soartă avea să le fie rezervată inclusiv surorilor Mirabal. Ele proveneau dintr-o familie respectată, din clasa de mijloc inferioară. Într-un regim care le luase și pe ele în vizor, conștiința politică le-a fost trezită de timpuriu.

Minerva, prima femeie din țară cu o diplomă în Drept, a respins la un moment dat avansurile lui Trujillo. "Tupeul" acesta i-a adus șicanări, respingerea licenței de a practica Dreptul și, nu în ultimul rând, a supus-o unui filaj constant.

Istorica Nancy P. Robinson scria următoarele rânduri în 2006: "Ura lui Trujillo față de surori nu a fost doar politică, ci și personală. El era supărat pe Minerva pentru că i-a respins avansurile sexuale și a văzut acest lucru ca un afront la adresa apucăturilor sale de macho, care caracterizau de altfel conducerea sa autoritară".

Ascensiunea "fluturilor"

Împreună cu surorile sale și soții acestora, Minerva a sprijinit "Movimiento Revolucionario 14 de Junio" (Mișcarea Revoluționară 14 de Iunie) - o rețea secretă care organiza celule de rezistență, dezvăluia crimele regimului și distribuia pliante despre acestea.

Numele de cod al surorilor era "Las Mariposas" ("Fluturii"). Minerva și María Teresa au fost arestate și eliberate de mai multe ori din cauza activităților lor de rezistență. În ziua morții lor, surorile se întorceau de la o vizită la soții lor închiși. Mașina lor a fost interceptată de poliția secretă a lui Trujillo, iar femeile au fost bătute până la moarte. Cadavrele lor au fost apoi plasate în jeep, iar mașina împinsă de pe o stâncă. Situația trebuia să pară a fi rezultatul unui accident.

Deși Trujillo se prezenta drept un pionier al drepturilor femeilor (a acordat femeilor dreptul la vot în 1942 și a trimis una dintre primele femei delegate la ONU), femeile nu aveau nicio putere reală sau recunoaștere în guvernul său. Imaginea incompetenței feminine, a caracterului casnic și a subjugării femeilor față de bărbați continua să domine în țară. Orice iluzie de presupus progres social a fost în cele din urmă spulberată atunci când "Las Mariposas" au fost înlăturate de regimul său.

Trujillo a fost împușcat mortal șase luni mai târziu.

Asasinarea surorilor este considerată de mulți ca fiind punctul de cotitură care a anunțat căderea regimului său. Minerva Mirabal obișnuia să spună, de-a dreptul profetic: "Dacă mă vor ucide, îmi voi întinde brațele din mormânt și voi fi mai puternică".

De la o tragedie locală la mobilizare globală

În 1981, feministele latino-americane s-au reunit în capitala Columbiei și au propus ca ziua de 25 noiembrie să fie o zi de omagiere a victimelor violenței de gen. A fost momentul în care a apărut Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Scopul nu a fost doar comemorarea surorilor Mirabal, ci și sublinierea faptului că violența împotriva femeilor este legată de sisteme politice și sociale globale de putere și opresiune.

Zece ani mai târziu, primul Women's Global Leadership Institute a lansat campania "16 zile de activism împotriva violenței de gen". De atunci, în fiecare an, între 25 noiembrie și 10 decembrie, ziua drepturilor omului, au fost organizate campanii pentru a atrage atenția asupra violenței împotriva femeilor.

Aceasta avea să fie baza unor campanii viitoare, inclusiv pentru inițiativa "Orange the World", lansată de Organizația Națiunilor Unite în 2014. Culoarea portocalie simbolizează un viitor lipsit de violență și a devenit un simbol recognoscibil pe bannere, în social-media sau pe clădiri bine-cunoscute scăldate în lumină portocalie.

Model global de opresiune

Femicidul surorilor Mirabal face parte dintr-un model global continuu de violență împotriva femeilor. În 2006, activista americană Tarana Burke inventa termenul "MeToo" pentru a atrage atenția asupra victimelor violenței sexuale. Mai mult de un deceniu mai târziu, hashtag-ul #MeToo s-a răspândit în întreaga lume după ce au ieșit la iveală acuzațiile de abuz sexual împotriva producătorului de film Harvey Weinstein. Milioane de femei și-au împărtășit atunci experiențele online și au cerut socoteală făptașilor.

În 2022, Jina Mahsa Amini, o iraniană kurdă în vârstă de 22 de ani, a murit în custodia poliției după ce a fost arestată pentru că ar fi încălcat legea iraniană privind vălul, care obligă femeile să poarte hijab. Moartea ei a declanșat cele mai ample proteste din istoria Republicii Islamice, sub sloganul "Femeie, viață, libertate". Atât Amini, cât și mișcarea au fost distinse cu Premiul Saharov pentru libertate de gândire de către Parlamentul European în 2023.

Violența misogină pe internet

Chiar și fără rețele de socializare, surorile Mirabal știau ce înseamnă să fii urmărit, amenințat și pedepsit pentru că îți spui părerea. Același lucru este valabil pentru generațiile de femei și fete care au fost și sunt expuse violenței, nu doar acasă, ci și la serviciu, pe stradă sau în zonele de criză.

Femeile se confruntă astăzi inclusiv cu violența digitală, care este aspectul central al Zilelor Portocalii din acest an. Violența de gen pe internet, facilitată de tehnologie, este din ce în ce mai des folosită ca armă pentru a hărțui, reduce la tăcere și răni femeile. Falsurile generate de inteligența artificială, hărțuirea cibernetică și amenințările online alimentează temerile și pun viețile în pericol.

Lucina Di Meco, expert în egalitate de gen în cadrul UN Women, a descris dezinformarea online bazată pe gen ca fiind "răspândirea de informații și imagini înșelătoare sau inexacte despre femei politiciene, jurnaliste și personalități publice feminine". Aceste acțiuni sunt hrănite de misoginism și stereotipuri sociale, prezentând femeile ca fiind nedemne de încredere, neinteligente, emoționale/nebune/isterice sau sexualizate".

Violența împotriva femeilor continuă

În Filipine, jurnalista Maria Ressa a fost supusă unor atacuri digitale persistente prin boți, conturi false și campanii de incitare la ură pentru reportajele sale despre corupția din timpul președintelui de atunci Rodrigo Roa Duterte (2016-2022).

Colega sa din Brazilia, jurnalista de investigație Patricia Campos Mello, a fost hărțuită de mai multe ori online după ce a relatat despre campania prezidențială a lui Jair Bolsonaro. Ea a fost insultată sexual și amenințată cu violul. De asemenea, pe internet au circulat clipuri defăimătoare în care era etichetată drept prostituată.

În septembrie 2025, femicidul a două tinere și a unei adolescente din Argentina a fost transmis în direct la aproximativ 45 de persoane prin intermediul unui grup privat de social-media, în urma unei dispute cu o bandă de traficanți de droguri. Videoclipul ar fi fost destinat să servească drept "avertisment" împotriva furtului de droguri.

Incidentul a stârnit groază la nivel mondial și a arătat că, dincolo de frontiere și platforme, violența de gen continuă. La 65 de ani de la asasinarea surorilor Mirabal, 25 noiembrie continuă să fie o zi în care această realitate este comemorată în întreaga lume.