Decizia neașteptată de vineri, 20 februarie 2026, a Curții Supreme a SUA, care a declarat ilegale majoritatea tarifelor impuse de președintele american Donald Trump, i-a pus pe partenerii comerciali ai Statelor Unite în situația de a descifra ce înseamnă verdictul pentru fiecare în parte.

Deși Trump a declarat că va continua să impună tarife folosind alte temeiuri legale, hotărârea i-ar putea bloca strategiile comerciale și ar putea oferi țărilor și sectoarelor afectate de tarife o pauză neașteptată, dar binevenită.

Liderii europeni au salutat cu prudență decizia. ”Este bine ca în democrații să existe putere și contraponderi ale puterii”, a comemntat președintele francez Emmanuel Macron, prezent la un târg agricol din Paris. Franța, a adăugat Macron, va analiza consecințele noului tarif global anunțat de Trump.

Președintele american anunțase inițial o taxă globală de 10%, dar sâmbătă a declarat că o va majora la 15%.

Cancelarul german Friedrich Merz speră ca decizia să atragă reducerea tarifelor pentru exportatorii germani. Într-o declarație pentru postul public de televiziune ARD, șeful Executivului de la Berlin a reluat observația lui Macron potrivit căreia hotărârea sugerează că ”separația puterilor în SUA pare să funcționeze în continuare”.

Un purtător de cuvânt pentru comerț al Comisiei Europene a punctat că blocul comunitar, format din 27 de state, este în ”contact strâns” cu administrația americană pentru a clarifica pașii următori.

Incertitudine privind acordul comercial UE–SUA

Verdictul de vineri a creat însă și o incertitudine profundă în privința acordului comercial UE–SUA, încheiat în iulie anul trecut. Legislatorii europeni suspendaseră procesul de ratificare a înțelegerii, după amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei, însă Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European urma să se pronunțe mâine (marți, 24 februarie).

Acum, votul este pus sub semnul întrebării iar eurodeputații s-au reunit de urgență la începutul săptămânii acesteia pentru a discuta pașii următori. ”Era tarifelor nelimitate și arbitrare ar putea să se apropie de sfârșit”, a scris pe X Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț. ”Trebuie acum să evaluăm cu atenție hotărârea și consecințele ei”.

Acordul, încheiat în urma așa-numitelor tarife de ”Ziua Eliberării” impuse de Trump, prevedea taxe de 15% pentru majoritatea bunurilor UE care intră în SUA, în timp ce europenii au acceptat să elimine tarifele pentru toate bunurile industriale americane importate în spațiul comunitar. Ratificarea acordului, criticat pe scară largă ca fiind dezechilibrat, era așteptată în martie sau aprilie, însă decizia Curții Supreme a aruncat în incertitudine întregul calendar și procesul.

”Întrucât UE și-a pus în așteptare partea de ratificare a acordului după conflictul privind Groenlanda, unii membri ai Parlamentului European ar putea acum să se simtă încurajați să continue această suspendare”, a scris Carsten Brzeski, Global Head of Macro la ING Research. ”Însă adevărul este că instrumentarul amplu de alte opțiuni tarifare și noua poziție a SUA în geopolitică îi vor ține sub presiune pe partenerii comerciali ai SUA”.

Reprezentantul pentru comerț al SUA, Jamieson Greer, a declarat că guvernul va ”respecta” acordurile încheiate cu UE și alții și se așteaptă ca și aceștia să facă la fel. ”De un an le spun că, indiferent de direcția acestui litigiu, vom impune tarife la nivelurile asupra cărora au convenit”, a declarat oficialul american pentru Fox News.

Guvernul britanic, primul care a încheiat un acord tarifar cu SUA după ofensiva tarifară a lui Trump, a transmis că se așteaptă ca ”poziția sa comercială privilegiată cu SUA să continue”.

”Guvernul britanic colaborează cu SUA pentru a înțelege cum va afecta Regatul Unit anularea tarifelor lui Donald Trump de către Curtea Supremă”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Reacție prudentă din partea industriei germane

Deși pactul comercial încheiat în iulie a fost considerat de mulți analiști ca fiind dezechilibrat din perspectiva UE, înțelegerea fusese salutată de liderii din industrie pentru că aducea un anumit grad de certitudine.

Liderii mediului de afaceri german au reacționat cu speranță la ultimele evoluții, dar simt nevoia de claritate. Pentru Federația Industriilor Germane (BDI), hotărârea Curții Supreme este un semnal puternic privind o ordine comercială bazată pe reguli, dar incertitudinea continuă a condițiilor comerciale va complica activitatea firmelor orientate internațional.

”Uniunea Europeană, cu sprijinul guvernului german, ar trebui să se apropie rapid de Statele Unite și să clarifice consecințele recentei hotărâri pentru acordul comercial UE–SUA. Companiile au nevoie urgentă de predictibilitate”, a declarat Wolfgang Niedermark, membru al conducerii executive.

Camera de Industrie și Comerț a Germaniei (DIHK) se așteaptă ca Trump să folosească alte metode pentru a impune tarife. ”Administrația SUA are în continuare instrumente pentru măsuri comerciale restrictive, iar companiile germane trebuie să fie pregătite pentru asta”, a punctat Volker Treier, directorul pentru comerț exterior al organismului.

Reprezentantul DIHK a subliniat că este vital ca UE să continue să insiste pentru eliminarea și reducerea tarifelor care depășesc nivelul de 15%, de exemplu a celor 50 de procente aplicate oțelului și aluminiului european.

Cum ar putea fi afectate diferite sectoare

Decizia Curții Supreme a vizat în mod specific tarifele impuse de Trump în temeiul International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), lege pe care președintele a folosit-o pentru majoritatea așa-numitelor tarife reciproce.

Totuși, unele dintre taxele sectoriale pe care le-a impus în domenii precum oțelul, aluminiul și industria auto au fost adoptate pe motive de securitate națională. Aceste tarife nu au fost afectate de hotărârea Curții Supreme. De asemenea, tarifele impuse bunurilor chinezești în temeiul Secțiunii 301 din Legea comerțului din 1974, în timpul primului mandat al lui Trump, rămân în vigoare.

La acestea se adaugă noul tarif ordonat după hotărârea Curții Supreme. Aceste taxe globale de 15% au fost emise în baza Secțiunii 122 din Legea comerțului din 1974 și se adaugă tarifelor sectoriale deja aplicate în baza altor autorități legale.

Trump a amenințat, de asemenea, că va lansa noi investigații comerciale, care ar putea duce la un set complet nou de tarife. De exemplu, producătorii europeni de automobile și componente auto au fost supuși unui tarif de 15% la exportul în Statele Unite după acordul comercial UE–SUA. Însă, având în vedere că viitorul acordului este acum incert, nu este clar ce niveluri tarifare vor trebui să suporte. Administrația Trump a stabilit o rată generală de 25% pentru majoritatea importurilor de automobile.

Un alt sector important pentru interesele europene este cel farmaceutic. Deși tarifele în acest domeniu nu au intrat încă în vigoare, Trump a amenințat în repetate rânduri cu taxe masive. Dacă ar fi implementate, ele ar fi introduse în baza Secțiunii 232 din Legea privind extinderea comerțului, care datează din 1962 și îi permite președintelui să impună tarife pe motive de securitate națională.

”Europa nu ar trebui să se amăgească: această hotărâre nu va aduce o relaxare”, apreciază Brzeski. ”Dimpotrivă, investigațiile în baza Secțiunilor 301 și 232 pot viza sectoare specifice mult mai precis decât abordarea generală a IEEEPA. Produsele farmaceutice, chimicele, componentele auto toate sunt candidați plauzibili pentru următorul val. Autoritatea juridică poate fi diferită, dar impactul economic ar putea fi identic sau chiar mai grav”.